O Ana Ipatescu fara pistol

Peste tot in lumea civilizata, un cetatean ajuns demnitar prin jocurile politice se preocupa aproape exclusiv de facut ceva in domeniul primit spre administrare. Aceasta presupune o activitate pe cat de harnica, pe atat de tacuta. O activitate pentru care vorbesc, in ultima instanta, rezultatele practice. Monica Macovei n-a procedat asa. Singura sa preocupare a fost cea pentru promovarea imaginii in gazete si la televizor.

Senatul a votat, cu 81 la 46, Motiunea simpla depusa de Partidul Conservator si sprijinita de PSD si de PRM impotriva Monicai Macovei, ministrul Justitiei.
Inaintea dezbaterii, politicienii si comentatorii prevedeau daca nu o victorie a Motiunii, atunci macar un scor strans.
Intamplarea din Senat a fost o lovitura de teatru.
Motiunea impotriva Monicai Macovei a trecut cu aproape de doua ori mai multe voturi.
Intreaga tarasenie a durat cateva ore: citirea Motiunii, raspunsul Monicai Macovei, luarile de cuvant ale senatorilor.
Dupa opinia noastra, nu era nevoie nici de atata taraboi, nici de atat timp pierdut.
Erau suficiente zece minute. Un rezumat al Motiunii, un rezumat al replicii si votul.
Ca sa nu se incalce Regulamentul.
Aceasta deoarece rezultatul era stiut inainte chiar de a incepe sedinta.
Ba chiar inainte de a se depune Motiunea.

Desigur, activitatea Monicai Macovei in fruntea Justitiei a fost dezastruoasa. A blocat aplicarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala. A bramburit legislatia. A subminat autoritatea judecatorilor.
Mult mai grav, camerista a Jupanului de la Cotroceni, Monica Macovei a contribuit din plin la instaurarea statului politienesc in Romania de azi.
Procurorii au fost coborati la nivelul de Rotweileri ai lui Traian Basescu.
Printr-o Ordonanta de Urgenta strecurata pe sest in Guvern, profitand de sarmalele din atentia ministrilor, s-a dat liber controlarii conturilor si e-mail-urilor oricarui cetatean.
Monica Macovei a sustinut si continua sa sustina ca, sub aripa sa, Justitia a devenit independenta de presiunile politicului.
Ultima isprava a domniei sale o contrazice violent.
O gasca de "baieti destepti din presa si cultura" a lansat zilele trecute o noua scrisorica. De asta data, adresata Monicai Macovei.
Ce i se cere ministrului Justitiei?

Nici mai mult, nici mai putin decat sa actioneze pentru finalizarea cercetarilor in dosarele Revolutiei din decembrie 1989 si ale evenimentelor din iunie 1990! Cum sta bine intelectualului roman catelus, Monicai Macovei i se aplica si cateva gadilituri pe la subtiorile personalitatii gen: "Avand in vedere meritele dvs. pentru implinirea actului Justitiei in adevaratul sens al cuvantului, merite recunoscute atat in tara, cat si peste hotare".
Nu le-a fost prea greu distinsilor semnatari acest exercitiu de lingusire groasa de-a dreptul. Cu putin timp mai inainte, aceiasi chiriasi de condei il propusesera pe Traian Basescu pentru o statuie ecvestra.
Ca niste "baieti destepti din presa si cultura" pot emite o asemenea gogomanie - sa ceri ministrului politic al Justitiei sa se implice in mersul unor anchete penale - poate fi inteles. Ce nu fac respectivii pentru un gheseft in plus? O ambasada, o calatorie peste hotare pe banii contribuabilului.
Normal ar fi fost insa ca Monica Macovei sa le reaminteasca public separatia puterilor in statul roman, zis si de drept. Doamna ministru nu numai ca n-a facut-o, dar, mai mult, s-a executat. Marti, 13 februarie 2007, procurorul general al Romaniei, o biata provinciala, nedumerita genetic, le-a cerut procurorilor urgentarea dosarelor Revolutiei si ale mineriadei din iunie 1990.
Ce alt exemplu mai bun de amestecul politicului in Justitie poate fi adus?
Nu credem insa ca justetea Motiunii a facut ca Monica Macovei sa fie zdrobita in Senat.
Votul fiind secret, impotriva Monicai Macovei au votat si parlamentari ai Puterii.
De ce?

Pentru ca in cazul Monica Macovei s-a putut sesiza un stil dezastruos de a face politica in Romania lui Traian Basescu.
Peste tot in lumea civilizata, un cetatean ajuns demnitar prin jocurile politice se preocupa aproape exclusiv de facut ceva in domeniul primit spre administrare. Aceasta presupune o activitate pe cat de harnica, pe atat de tacuta. O activitate pentru care vorbesc, in ultima instanta, rezultatele practice.
Monica Macovei n-a procedat asa. Singura sa preocupare a fost cea pentru promovarea imaginii in gazete si - la televizor. O imagine mult asemanatoare celei din care Traian Basescu si-a facut un tel al vietii si activitatii de presedinte.
Cea de Ana Ipatescu infruntand Reactiunea.
O Ana Ipatescu fara pistol.
Marti, 13 februarie 2007, Senatul i-a reamintit insa ca e un simplu demnitar.