O cladire consolidata inseamna zeci de vieti salvate

Cei care nici nu vor sa auda de consolidare ar trebui sa realizeze ca prin refuzul lor pun in pericol propria viata si pe a celor din jur. Cu cat vom avea mai multe cladiri consolidate, cu atat mai putine vor fi vietile pierdute in cazul in care ar avea loc un cutremur mai mare. La acest lucru ar trebui sa ne gandim cu totii la modul cel mai serios.

Consolidarea cladirilor cu risc seismic ridicat este cea mai importanta masura de prevenire a efectelor pe care le poate avea un cutremur de mare magnitudine. Lucrarile la structura de rezistenta a unei cladiri de locuinte care are spatii publice la parter inseamna sute de vieti salvate in cazul in care s-ar produce un astfel de dezastru. De aici rezulta importanta pe care trebuie sa o acordam programelor de consolidare.

Romania este o tara activa din punct de vedere seismic, iar Bucurestiul este cea mai vulnerabila capitala europeana. Acest lucru se vede mai ales la o inventariere a cladirilor ce au fost afectate de cutremurele majore care au avut loc in 1940, 1977 si 1986. Din aproximativ 3.000 de cladiri expertizate tehnic in 26 de judete si in municipiul Bucuresti, circa 600 sunt incadrate la clasa 1 de risc seismic, 350 dintre ele aflandu-se in Capitala. 123 de cladiri multietajate din Bucuresti au fost construite inainte de 1940 si prezinta pericol public. Fondul vechi construit din beton armat inainte de 1940, in centrul Capitalei, este foarte fragil din punct de vedere al rezistentei la seisme si face din Bucuresti capitala europeana cea mai vulnerabila la seisme.

Este o realitate care nu ne avantajeaza deloc si care trebuie tratata cu seriozitate, in egala masura de Guvern, de autoritatile locale si de cetateni. In prezent, ministerul are in derulare cateva proiecte care au ca scop reducerea efectelor provocate de cutremure. Este vorba de programul de consolidare a cladirilor de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic, de programul de consolidare a cladirilor publice finantat de Banca Mondiala. Un alt proiect este finantat de Agentia de Cooperare Internationala a Japoniei, care a donat Romaniei echipamente avansate pentru instrumentarea seismica a teritoriului si pentru incercarea constructiilor, asigurand totodata transferul de cunostinte in domeniu.

Problemele cele mai mari apar insa la programul de consolidare a cladirilor de locuit, intrucat destul de putina lume realizeaza cat de mult conteaza sa ai o casa sigura. Cand sunt intrebati pe strada, oamenii spun ca se tem sa locuiasca in cladiri vulnerabile si ca este nevoie de consolidarea lor. Insa de la vorbe la fapte este cale lunga. Atunci cand se pune problema consolidarii unui bloc apare o rezistenta mare din partea cetatenilor. Unii spun ca nu au bani, altii ca nu vor deranj in case, fara sa se gandeasca la faptul ca in cazul unui seism ar fi in siguranta si ca statul ofera facilitati importante. Cheltuielile pentru expertizarea si proiectarea lucrarilor de consolidare sunt suportate de stat pentru orice cladire de locuinte, iar pentru spatiile publice aflate la parterele unor imobile, de catre proprietarii acestor spatii. Multi se plang ca nu au bani pentru a sustine lucrarile de consolidare, intrucat cei mai multi dintre cei care locuiesc in cladiri vechi sunt oameni in varsta, cu venituri mici. Acesta este un motiv care nu are sustinere, intrucat lucrarile de consolidare pentru cei care se afla sub venitul mediu pe economie sunt platite de la bugetul de stat. Ca sa se inteleaga mai bine, repet: consolidarea este gratuita pentru cei care au venituri mici. Numai familiile care se situeaza peste venitul mediu trebuie sa contribuie la lucrarile de consolidare. Insa si pentru aceasta categorie exista facilitati: pot plati consolidarea in rate lunare, esalonate pe 25 de ani.

Avantajele consolidarii trebuie privite pe doua planuri: in primul ofera o mai mare securitate, evitand pierderea de vieti in cazul unui cutremur; in al doilea rand, valoarea de piata a unei locuinte consolidate creste foarte mult. Cu toate acestea, asociatiile de proprietari nu se inghesuiesc sa se inscrie in programele anuale de consolidare a cladirilor. Tocmai de aceea am inasprit legislatia si am promovat sanctiuni. Astfel, cei care refuza actiunile de consolidare vor plati amenzi intre 1.000 si 3.000 de lei noi. Nu am fi recurs la masuri coercitive daca ar fi existat un interes mai mare pentru consolidarea locuintelor. Probabil ca multi vor fi nemultumiti de aceste amenzi, insa trebuie sa se stie ca exista tari unde masurile impotriva celor care au refuzat astfel de programe au ajuns pana la expropriere.