O nouă ticăloşie PSD-istă împotriva lui Sorin Oprescu

Pe parcursul campaniei electorale, Sorin Oprescu nu numai că n-a primit nici un sprijin din partea PSD, dar, mai mult, a fost lucrat cu toate armele. Legendara contestaţie a pensionarei Doina Mocanu a fost opera PSD.

N-a putut scăpa celor care au urmărit transmisiunile în direct de la sediile principalilor candidaţi de după anunţarea exit-pool-urilor un fapt neobişnuit. În timp ce PD-L, independentul Sorin Oprescu, PNL îşi spuseseră cuvîntul, dînd curs protocolului mediatic, PSD tăcea. O tăcere care a durat vreun sfert de oră. Cînd s-a dat legătura, atît atmosfera, cît şi intervenţiile trădau finalul unei derute. Ce s-a întîmplat la sediul PSD nu e greu de descifrat. Eşecul lui Cristian Diaconescu, exprimat nu de locul dobîndit, ci de procentajul mic, a fost o lovitură năprasnică pentru conducerea PSD. E un infern psihologic să administrezi în direct un eşec. Şi atunci, pentru a ieşi cu faţa curată, întreaga conducere a PSD, fără excepţie, a dat curs unei ticăloşii politicianiste. A anunţat cu surle şi trîmbiţe sprijinul pentru Sorin Oprescu în turul al II-lea.

Despre candidatura lui Sorin Oprescu am scris multe editoriale. Doctorul a fost în intervenţiile mele, atît scrise, cît şi orale, candidatul cel mai comentat. Toţi ceilalţi comentatori, atît duşmani, cît şi simpatizanţi ai lui Sorin Oprescu, au văzut în candidatura Doctorului un scenariu fantasmagoric. Pentru unii, Sorin Oprescu făcea parte dintr-un scenariu diabolic al conducerii PSD de cîştigare a alegerilor pe Bucureşti. Sorin Oprescu apărea astfel ca un şmecher care mimează un conflict cu actuala conducere a PSD pentru a-i trage pe sfoară pe bucureşteni cu o independenţă de alba-neagra.

Pentru alţii, Sorin Oprescu fusese desemnat de gruparea Iliescu în perspectiva unei reglări de conturi cu Mircea Geoană. Amîndouă ipotezele ivite, fie din partizanat electoral, fie din prostie, nu ţineau cont de realităţi.

Aşa cum scriam în comentariul de la 5 mai 2008, sub titlul Sistemul intrigilor din boscheţi, Sorin Oprescu a fost victima tradiţionalului stil PSD-ist de politică. Un stil moştenit de la PDSR, care, la rîndu-i, l-a moştenit de la FSN, care, la rîndu-i, l-a preluat de la PCR: Stilul intrigilor din boscheţi, prin care Gaşca lichidează personalităţile autentice.

Într-o recapitulare de la 22 aprilie 2008, Semnificaţia unei demisii din PSD, arătam pornind de la realităţi că, deşi se afla pe primul loc în sondaje, deşi voia să candideze, deşi toată lumea era de acord că e o personalitate carismatică, Sorin Oprescu a fost respins de Mircea Geoană şi de acoliţii săi. S-a spus la vremea respectivă că Mircea Geoană a fost constrîns de Marian Vanghelie. Aiurea! Mircea Geoană e cel care a manevrat astfel încît Sorin Oprescu să fie respins. Personalitatea Doctorului a fost şi este văzută de Mircea Geoană drept un pericol în cadrul PSD. Pentru că Mircea Geoană îi opunea lui Sorin Oprescu pe Marian Vanghelie, nu numai gruparea Iliescu, dar şi alte grupări din PSD, conştiente de impactul dezastruos al unei astfel de candidaturi la nivel naţional, au fost împotrivă. S-a ajuns astfel, în şedinţa Comitetului Executiv Naţional de la 11 aprilie 2008, la un compromis: candidatura lui Cristian Diaconescu.

S-a spus şi s-a scris că Sorin Oprescu e candidatul lui Ion Iliescu. Nu-i exclus ca Ion Iliescu să-i fi spus lui Sorin Oprescu, în particular, că n-are nimic împotrivă sau chiar să-l fi încurajat. Oficial însă, Ion Iliecu n-a mişcat un deget pentru ca Sorin Oprescu să fie desemnat candidat. La reuniunea CExN de la 11 aprilie 2008, candidatura lui Cristian Diaconescu a fost votată în unanimitate. Printre cei care au votat pentru Cristian Diaconescu în defavoarea lui Sorin Oprescu s-a numărat şi Ion Iliescu.
Pe parcursul campaniei electorale, Sorin Oprescu nu numai că n-a primit nici un sprijin din partea PSD, dar, mai mult, a fost lucrat cu toate armele. Legendara contestaţie a pensionarei Doina Mocanu a fost opera PSD. Operă a PSD a fost şi boicotarea lui Sorin Oprescu pe televiziuni. Dacă Ion Iliescu a fost ambiguu (de precizat că preşedintele de onoare al PSD n-a făcut nici o declaraţie explicită în favoarea Doctorului), Mircea Geoană, Miron Mitrea, Marian Vanghelie l-au atacat în termeni mai mizeri decît contracandidaţii Vasile Blaga şi Ludovic Orban.

Sorin Oprescu a reacţionat cum ar fi reacţionat orice personalitate care se vede nedreptăţită în mod flagrant de sistemul care-ţi cere să duci oala de noapte a şefului.

S-a hotărît să candideze pe cont propriu! Şi-a reuşit de unul singur, fără bani, fără maşinăria de partid, împotriva boicotului practicat de PSD, ONG-uri, presă, să intre în turul al doilea. Pentru a cîştiga în turul al doilea, Sorin Oprescu are nevoie să-şi păstreze această imagine (reală) de Independent, de rebel romantic. Iată însă că duminică seară, pentru a atenua eşecul pe Bucureşti, conducerea PSD se grăbeşte să anunţe că-l sprijină pe Sorin Oprescu. Sugerîndu-ne, în chip perfid, că ea n-a pariat pe Cristian Diaconescu, o personalitate care se vede astfel umilită pe nedrept, ci pe Sorin Oprescu. O muniţie extraordinară dată PD-L şi lui Vasile Blaga. A fost numai spaima lui Mircea Geoană că-şi va pierde scaunul? Nu. A fost şi o lovitură şireată dată lui Sorin Oprescu. Pentru Mircea Geoană e musai să învingă în turul al doilea Vasile Blaga.