O umanitate asediata

Catastrofa de la 11 septembrie a dovedit ca ne aflam intr-un nou razboi global. Totalitarismul islamist urmareste distrugerea valorilor civilizatiei moderne. Impotriva sa se pronunta tot mai multi ganditori si politicieni lucizi din lumea musulmana.

Am spus-o in articolul meu precedent - ne aflam in plina confruntare intre civilizatia moderna, deschisa spre valori rationale, spre individualism civic si dialog, pe de o parte, si fundamentalismul islamist, o ideologie radicala inspirata de un zel milenarist asemanator cu acela al nazismului si comunismului. Tot mai multe voci din lumea araba se aud astazi, mai cu seama dupa masacrul de la scoala din Beslan, care deplang faptul ca vocatia umanista a Islamului a fost si este ocultata de aceste miscari inradacinate in ura, resentiment si frustrare. Angoasele antimoderne ale noilor nihilisti nu pot fi sub nici o forma justificate. Trebuie insa analizate motivatiile lor, tocmai pentru a fi capabili sa raspundem, cat mai prompt si eficient, atacurilor lor. In septembrie 2001, imediat dupa actele teroriste, am scris un articol in revista 22, intitulat "Revansa barbarilor". Sunt si astazi la fel de convins ca ceea ce s-a petrecut atunci, ca si agresiunile teroriste precedente, reprezinta negarea valorilor civilizatiei moderne. America a fost si ramane simbolul acestei lumi a diversitatii si tolerantei nascute in si din spiritul Luminilor.

Imediat dupa 11 septembrie, o serie de ganditori au afirmat ca ne aflam intr-un nou razboi religios. Extremismul islamist nu sfideaza doar valorile occidentale, dar si directia principala a religiei musulmane. Diferenta dintre totalitarismele anterioare si noul radicalism fundamentalist este ca cele dintai si-au probat indubitabil natura morbid-falimentara. Doctrinele lor erau bazate pe mituri sociale si biologice, erau deci straine de fiorul adanc pe care il inspira un crez religios care se pretinde vestitorul resurectiei unei mari civilizatii. O asemenea credinta, cum scria ziaristul Andrew Sullivan, "poate domina, coopta si corupe credinciosi veritabili daca isi gaseste un mediu favorabil si suficient de toxic". Prozatorul Leonard Oprea propune, in eseurile sale recente, reflectii patrunzatoare si curajoase despre primejdia totalitarismului islamist.

Problema este ca in multe state europene (si nu numai), in locul unei examinari oneste a acestui clivaj istoric si a consecintelor sale, se practica un antiamericanism facil, strident si gaunos. Se construiesc astfel noi mitologii reductioniste. Se vorbeste de comploturi intelectual-politice, de influenta discipolilor filosofului politic Leo Strauss (ori ai elevului acestuia, Allan Bloom) intre cei care decid strategia americana. Mai mult, s-a scris si despre un "trotkism" camuflat in ideologia actualei Administratii: fostii adepti ai revolutionarului rus ar fi convertit doctrina "evolutiei permanente" in aceea a "revolutiei democratice globale".

Ceea ce se pierde din vedere este faptul ca Bush a venit la conducere cu o platforma prea putin "internationalista". Socul tragediei de la 11 septembrie a schimbat esential prioritatile Administratiei. Intelegerea faptului ca ne aflam in razboi cu forte maniacal-distructive, deci cu un devastator nihilism, a dus la formularea noilor orientari strategice. Discursul lui George W. Bush din 20 septembrie 2001 numea fara ambiguitati inutile natura conflictului si a inamicului. Nu este vorba doar de miscarile de tip Al-Qaeda, ci si de state legate de aceste miscari (a se vedea contributiile politologului american de origine romana Michael S. Radu). Terorismul nu a prosperat doar in pesterile din Afganistan. Radicalismul exterminator al regimului lui Saddam Hussein era inrudit cu acela al fundamentalismului islamist (nu neaparat logistic, ci mai degraba prin aversiuni comune).

Despre aceste teme a scris o carte ganditoarea americana Jean Bethke Elshtain, profesor de etica politica si sociala la University of Chicago. Aparut in 2003 la Editura Basic Books, volumul se intituleaza "Razboi drept impotriva terorii. Povara puterii americane intr-o lume violenta". Este un text reprezentativ pentru intelegerea reactiilor unei parti a intelectualitatii americane in raport cu criticile la adresa pozitiilor ferme de refuz al conciliatorismului si al compromisurilor ignobile cu un adversar hotarat sa recurga la cele mai abjecte metode. Ca si Jean Elshtain, admit ca exista fundamentalism religios si in alte parti ale lumii, nu doar in spatiul musulman (inclusiv in enclavele din Europa de Vest). Fundamentalismul religios american recunoaste insa statul de drept si actioneaza prin institutii legale. Ii displace, insa nu contesta radical separatia dintre stat si biserica. Alti ganditori, inclusiv unii de orientare socialista, sustin si ei razboiul impotriva terorii. Polemicile actuale dintre republicani si democrati nu se poarta asupra acestui razboi, ci mai degraba tin de interpretarea actiunii impotriva lui Saddam Hussein. Nici un politician ori intelectual responsabil nu poate nega ca ne aflam in plin conflict intre umanism si barbarie.