Ieri, pe canalele media ( mai bine spus:pe unele canale) a circulat o știre despre care sunt convins că s-a discutat prea puțin în raport cu importanța sa. Mă refer la știrea potrivit căreia Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei(APCE)a activat procedura de examinare a respectării normelor democratice în România în cazul angajării răspunderii, de către guvernul în exercițiu, pe schimbarea legislației electorale. „Guvernul Iohannis-Orban”, după cum bine l-a numit Titus Corlățean. Domnia sa fiind cel care, în calitate de membru al delegației României la APCE, sesizat comisia asupra acestei grave ingerințe a factorului politic prin care se încearcă modificarea legislației electorale cu patru luni și jumătate înaintea alegerilor locale. Demers care, a argumentat Titus Corlățean, încalcă în mod deliberat și flagrant o cunoscută recomandare a Comisiei de la Veneția care spune că nu se poate modifica legislația electorală cu un an înainte de alegeri și, prin aceasta, este de natură să atragă sancționarea României. Urmează ca, în curând, să ne viziteze un raportor care să constate cum stau, la fața locului,lucrurile, după care să prezinte concluziile analizei la reuniune Comisiei de la Veneția ce va avea lor peste 10-12 zile la Strasbourg,atunci când se va reuni și Plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. „Acest dezastru nu mai poate fi acceptat de către Consiliul Europei”, a declarat Titus Corlățean, care a și făcut următoarea mențiune expresă:”Sunt convins că vor fi reacții critice la adresa Guvernului PNL, Iohannis-Orban”.
Pe bună dreptate, ne putem întreba: de ce o asemenea știre nu a reținut atenția unor canale de informații altminteri foarte pe fază atunci când a fost vorba să comenteze- și încă în ce termeni categorici, neiertători!- sancțiunile aplicate țării noastre de către înaltele foruri comunitare de pe urma jalbelor în proțap cu care s-au mai dus niște (acum foști) europarlamentari băștinași, în frunte cu Monica Macovei? Sancțiuni sau măcar avertismente, trageri de urechi, primite de către guverne PSD, care nu întotdeauna aveau și motive suficient de solide pentru a fi puse în aplicare. După cum, la fel de bine, ne putem întreba și cum ar fi reacționat, prestigioasele canale care acum se fac a nu auzi și nu a vedea nimic, dacă această foarte recentă măsură luată de către APCE ar fi vizat un guvern PSD? (Întrebare , recunosc, nițeluș cam retorică, fiindcă îmi este greu să cred că beneficiind de oameni cu o temeinică pregătire juridică și diplomatică - așa cum este și senatorul Titus Corlățean, un guvern PSD s-ar fi pretat să ia o asemenea decizie în flagrantă contradicție atât cu normele și cu uzanțele statului de drept cât și cu recomandările și exigențele Uniunii Europene.)
Trecând peste aceste foarte firești întrebări, ca și peste posibilele ipoteze de lucru pe care le-am putea avansa plecând de la ele, cred că este necesar să luăm lucrurile exact așa cum sunt ele. Adică să reținem faptul că, deocamdată, ne aflăm în așteptarea vizitei unui raportor al APCE, vizită pe parcursul căreia, firește, acesta va avea discuții cu premierul Ludovic Orban, cu anumiți miniștrii și, de ce nu?, poate chiar cu președintele Klaus Iohannis. Discuții în care interlocutorii români să își susțină proiectul și să furnizeze distinsului oaspete argumentele lor. La rândul său, raportorul european va fi liber să aleagă grâul de neghină, urmând își însușească sau, după caz, să respingă , argumentele autorităților țării gazdă, așa după cum la fel de liber va fi să decidă dacă ține cont de contra-argumentele furnizate de către inițiatorii sesizării adresate Comisiei de Monitorizare a APCE. Mai departe, rămâne să vedem și care vor fi evaluările raportorului și ce va decide Comisia de la Veneția. După care, normal și firesc ar fi să regăsim acest subiect pe agenda de lucru a înaltelor foruri comunitare, unde, după cum prea bine se cunoaște, operează interese foarte diverse și, din păcate, nu întotdeauna, dispuse să ia act de abaterile de la normă săvârșite de guvernul Iohannis-Orban. Guvern de o anume apartenență politică, căruia, nu-i așa?, PPE și aliații săi îi datorează recunoștință pentru mutările de pe tabla de șah prin care a ajutat la actuala configurare a raportului de forțe din actuala Comisie Europeană.
În plus, nu trebuie să subestimăm ambiția crâncenă, îndârjită cu care președintele Klaus Iohannis se va mobiliza în acest răstimp și va pune o crescândă presiune pentru a–și vedea visul cu ochii, așa încât, în cazul în care planurile i-ar reușit, să se vadă nu doar cu un guvern al său, ci și cu o administrație locală și centrală la discreție. Domnia sa mizând și plusând pe cartea protecției de care a beneficiat și încă beneficiază din partea unor anumite formațiuni sau personalități politice și a unor potente cercuri de interese din arealul Uniunii Europene. Ceea ce explică siguranța pe care a afișat-o, la Antena 3, deputatul PNL Dan Vîlceanu atunci când a declarat:”Nu e nici-o problemă!”
Nu aș vrea, însă, ca din cele de mai înainte, să se înțeleagă că nu realizez semnificațiile și valoarea de excepție a gestului curajos și demn al senatorului Titus Corlățean, ca și a reacției salutare și foarte necesare a Comisiei de Monitorizare a APCE. Dimpotrivă, tocmai pentru că am luat în considerație foarte serioasele obstacole cu care se vor putea confrunta curajoșii promotori ai adevărurilor despre ceea ce se întâmplă , aici și acum, în România, sunt convins că asistăm la un eveniment care probează că, și în opoziție fiind, PSD are oameni de înaltă ținută profesională și morală, care pot și trebuie să spună răspicat adevărul, să demaște abuzurile și minciuna. Reușind, în acest fel, să promoveze cu adevărat Interesul Național, opțiunile definitorii ale României Europene.
Fapt care explică de ce anumite (și numai anumite!) canale de presă ignoră cu strășnicie știrea despre intervenția lui Titus Corlățean și despre răspunsul punctual al Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. De unde și întrebarea cu care închei aceste notații:”Oare chiar nu va fi nici-o problemă, pentru Guvernul Iohannis-Orban?”