Ochii pe butelie

Usurinta cu care serviciile secrete au depistat teroristi si i-au trecut pachet peste granita - metoda apreciata public de Traian Basescu - ne duce la gandul ca autoritatile romane au pastrat regula de aur a militianului: "iesi din sectorul meu".

Precum in povestea celor zece negri mititei scrisa de Agatha Christie, din cei zece teroristi depistati pe meleagurile mioritice am ramas cu… unul.

Teroristii nostri mici si mijlocii, umflati cu pompa de catre servicii pentru a dovedi vigilenta si a intretine o stare de veghe in randul populatiei absolut indiferente la acest subiect au iesit rand pe rand tiptil din scena. Ultimul plecat, Omar Hayssam, a tras dupa el si fata de masa, spargand farfuriile si paharele pregatite pentru dineul de gala la care urma sa fie felicitati sefii serviciilor secrete pentru succesul operatiunii "reintoarcerea romanilor din Liban".

Disparitia teroristului nr. 1, pe spinarea caruia s-a construit esafodajul stramb al rapirii ziaristilor in Irak, readuce stanjenitor in actualitate greseala de strategie a presedintelui Basescu de a da puteri prea mari serviciilor secrete, introducandu-le in jocurile politice dirijate de la Cotroceni. Demisiile sau demiterile domnilor Timofte, Fulga si Ardelean incearca sa preia socul acestui caz ilar, tipic romanesc de rezolvare a unui dosar care pute. Intre ipotezele disparitiei lui Omar Haysamm sta in picioare, cu destule argumente, si trimiterea lui peste granita la cererea Siriei, in schimbul deschiderii caii pentru evacuarea cetatenilor romani din Liban. Asta ar fi varianta cea mai onorabila pentru a explica populatiei si partenerilor externi din coalitia antiterorista evaporarea lui Hayssam. Faptul ca ieri, la nici 24 de ore dupa iesirea din functii a sefilor institutiilor de spionaj, s-a produs si depunerea mandatului de catre procurorul general, Ilie Botos, arata insa ca buba este interna.

Usurinta cu care serviciile secrete au depistat teroristi si i-au trecut pachet peste granita - metoda apreciata public de Traian Basescu - ne duce la gandul ca autoritatile romane au pastrat regula de aur a militianului: "iesi din sectorul meu". Pe vremea lui Ceausescu, traseul pe care circula presedintele era pazit de militieni si de baietii in fasuri. Echipele erau plantate din stalp in stalp si daca aparea un suspect, el era impins ferm dincolo de granita sectorului, la stalpul vecinului. Tot asa s-a procedat in mai toate cazurile mediatizate in ultimele luni. Teroristul din Bacau, prezentat drept un membru Al-Qaeda si fost sef de serviciu de securitate al lui Saddam, a fost expulzat. Daca era ce era, de ce nu a fost predat americanilor, in buna traditie? La fel, echipa de artificieri pachistanezi care s-a plimbat cu metroul prin capitala opera, dupa spusele SRI, precum teroristii de la Londra. Alti indezirabili au fost socotiti cativa kurzi, iar teroristul Munaf, perechea lui Hayssam, a iesit din parohia noastra.

Ciupercescu, singurul condamnat pentru terorism, poate fi mai mult trimis spre Marcuta decat spre puscaria pe care o ispaseste.

Facand socoteala, din cei zece, singurul terorist periculos a ramas omul in slapi, care plimba doua butelii in masina. Cei din generatiile crescute in restrictiile anterioare lui ’89 stiu ce pretioasa era pe atunci o butelie. Un obiect de care se lega viata familiei, un obiect vanat de hoti si socotit un dar de nunta exceptional, a ajuns acum proba in acuzatii de terorism. Fiind unicat, teroristul Florin Lesch este pazit, dupa disparitia lui Hayssam, ca obiectul de cult al epocii de aur. Asadar, ochii pe butelie!