Pe fondul unor prognoze din ce în ce mai proaste pentru starea economică a României, nu se ştie cine a inventat un non-subiect: intrarea opoziţiei la guvernare. Dacă aş fi un debutant în această meserie de jurnalist poate aş fi tentat să muşc momeala aruncată de un marinar iscusit. Cum se întâmplă să fiu mai vechi în meseria asta, privesc amuzat la iluziile unor confraţi mai tineri. Nu-i mai puţin adevărat că diferiţi politicieni din PSD sau PNL, cu un IQ variabil sau încă insuficient testat, dau apă la moară celor care speculează. Exact asta vrea şi cel care a lansat diversiunea. Să fie mestecat subiectul, să muşte plevuşca, să ţină agenda ocupată cu prostii.
Cât timp delegaţia FMI s-a aflat în cea mai recentă vizită a sa în România, premierul Emil Boc a găsit de cuviinţă să blameze... Curtea Constituţională şi inundaţiile pentru situaţia economică a ţării. Acest personaj demn de toată mila, căruia cineva i-a dat volanul ţării pe mână, pentru că el băuse şi nu se putea aşeza personal pe locul şoferului, devine mai respingător pe zi ce trece. N-are pic de curaj, de pricepere în ceea ce face. Pe mâna lui, ţara se duce cu viteză spre fundul prăpastiei, de unde vom ieşi greu. Foarte greu. Chiar şi pentru colegii săi din PDL, Boc e un simbol al eşecului.
De partid şi de stat. Pe mâna lui, PDL s-a prăbuşit în sondaje, popularitatea câştigată pe umerii lui Traian Băsescu e praf şi pulbere. Iar preşedintele României, incapabil să vadă tabloul trist al unei ţări supuse unor cazne îngrozitoare de incompetenţii de serviciu, preferă să moară politic cu ţara de gât. Sunt destule voci care să-i fi spus deja lui Traian Băsescu un fapt mai mult decât evident: Boc trebuie schimbat cu orice preţ. Este ca un tinichigiu într-o sală de operaţie pe cord deschis. Haosul şi incompetenţa sunt la ele acasă. Pacientul trage să moară, iar Boc dă vina pe... inundaţii. Răfuiala în interiorul partidului de guvernământ atinge cote de paroxism.
Ceea ce a văzut toată lumea la organizaţia din Constanţa este expresia unor lupte uriaşe între găştile care vor să acapareze total PDL. Nu-i mai puţin adevărat că imaginea pare capturată dintr-o realitate africană. Cu acei vulturi hămesiţi care se bat pe stârvul unei bovine moarte. PDL moare sub ochii lor, dar ei se bat să-l stăpânească. E lupta de clasă pentru cadavrul de rasă. Formaţiunea asta şi moartă poate fi stoarsă de bani. Pocneşte de moşteniri bogate, de la frunze de milioane de euro până la vânzări anterioare ameţitoare. În loc să profite de acest moment favorabil din punct de vedere politic, opoziţia lasă loc de interpretări atunci când vine vorba despre venirea ei la guvernare. Abia întărită în sondaje pe fondul guvernării de tip Cartoon Network a lui Boc, frumoasa şi inteligenta opoziţie se grăbeşte ca fata mare la măritat. Vrea cu orice preţ să-şi facă praf bruma de şansă ca peste doi ani să câştige tot în locale şi parlamentare.
PSD şi PNL vor să dărâme Guvernul. Foarte bine, ăsta e rolul opoziţiei. Dar, după ce Băsescu şi echipa lui au făcut ţara praf, iar perspectivele următorilor doi ani sunt absolut dramatice în orice evaluare raţională, tu să vrei guvernare e o inconştienţă. Acest regim trebuie să-şi epuizeze toate soluţiile, toate resursele. Traian Băsescu a dorit să deţină puterea absolută prin acest Guvern şi prin majoritatea aferentă lui, să şi-o asume până la capăt. Actualul preşedinte şi PDL ar primi cel mai zdravăn colac de salvare dacă PSD şi PNL, în dorinţa lor nefericită şi oarbă de a pune mâna pe resursele mici şi vlăguite, s-ar precipita spre guvernare acum. Au toate şansele, dacă o fac, să readucă PDL la peste 35 la sută în doi ani, iar ei să nu poată încropi o majoritate clară.
Voi urmări cu mare interes dacă Victor Ponta şi Crin Antonescu s-au hotărât brusc să-i dea o mână de ajutor lui Traian Băsescu. Oricum, ciondăneala lor imatură, derulată prin talk-show-uri televizate, ajută mult... Pe el, nu pe ei.