Analizând slăbiciunile la nivel global, liderii finanțelor, bancherii centrali și economiștii au avertizat că, dacă economia globală va fi lovită de recesiune, aceasta va afecta mai ales țările care nu au apucat să iasă din criza produsă de COVID, țările care sunt foarte dependente de energia rusă și țările care se află deja în dificultăți fiscale și financiare. Pe lângă blocajele din China din cauza COVID-19, aprecierea dolarului și șocurile prețurilor mărfurilor la combustibil, rezultate din războiul ruso-ucrainean, amenință să erodeze din puterea de redresare a economiei globale. Dar alimentele se pot dovedi a fi și mai critice, mai ales pe continentele care au cote extreme de sărăcie. Perspectivele sunt negre cu privire la recesiunea globală, iar experții au păreri diferite cu privire la cât de negru este negrul.
Potrivit World Economic Forum, pe măsură ce războiul continuă în Ucraina fără a se întrevedea vreo variantă de sfârșit, bancherii centrali și economiștii se tem că lumea s-ar putea îndrepta către recesiune. Lanțurile de aprovizionare rămân sufocate, deoarece multe dintre fabricile din China sunt încă închise din cauza COVID, investitorii financiari dau semne de neliniște, piețele sunt panicate având amenințate stocurile tehnologice, iar inflația este ridicată în mare parte din lumea dezvoltată.
Comunitatea economiștilor-șefi se așteaptă la o restructurare substanțială a lanțurilor de aprovizionare în următorii trei ani. Pe fondul temerilor de șocuri continue, atât guvernele, cât și întreprinderile își regândesc abordarea față de expunere, autosuficiență și securitate în comerț și relațiile de producție. Este foarte probabil ca multinaționalele să își diversifice și să își localizeze lanțurile de aprovizionare. Companiile trec de la eficiență la reziliență și se așteaptă să acorde prioritate localizării în detrimentul diversificării. Economiștii-șefi au identificat deglobalizarea drept cea mai semnificativă inversare a tendinței în economia globală.
„Orizontul s-a întunecat”, spunea guvernatorul Băncii Centrale a Franței, François Villeroy de Galhau, subliniind că au scăzut previziunile de creștere pentru 143 de țări, reprezentând 86% din PIB.