Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Timp de doua zile din saptamana trecuta, miercuri si joi, cursul leu-euro a iesit din ritmul cu care ne obisnuisem. Iar cand, miercuri dupa-amiaza, numai cateva ore, cursul a sarit pana la nivelul de 1 euro=4,31 lei, nervii au fost intinsi la maximum. Deindata s-au facut auzite voci care au strigat ca a fost depasit un prag psihologic periculos. S-a comentat ca piata valutara se joaca cu nervii nostri. Vineri insa cursul a dat inapoi, pana la nivelul de 1 euro=4,2710, si alarma a incetat. Un jurnalist m-a intrebat totusi daca Banca Nationala se teme ca, in octombrie, leul ar putea sa aiba parte de presiuni speculative. I-am raspuns ca nu se intrevad, in octombrie 2011, pericole de speculatii care ar putea sa puna leul in dificultate. Dar ca, mai cu seama in tabloul miscarilor cursului intr-o zi ori in cateva zile, cum s-a intamplat saptamana trecuta, raportul cerere-oferta (de valuta, desigur) n-ar fi exclus sa produca si alte surprize. Tot asa cum ar putea sa nu produca nici o surpriza.
Vineri, asadar, rata de schimb leu-euro nu a mai produs emotii puternice. Iar analistii care, referindu-se la cursurile de miercuri si de joi, se grabisera sa afirme ca ne apropiem de un nou prag psihologic, cel de 4,3 lei pentru 1 euro, si-au pierdut elanul.
Dupa ce, saptamana trecuta, in cele doua zile in care s-a manifestat o tentativa de depreciere a leului, n-au lipsit solicitarile ca Banca Nationala sa intervina repede pentru a linisti piata valutara. Ignorandu-se un adevar esential: acela ca nu piata trebuie sa-si ajusteze deciziile in raport cu diversitatea intereselor individuale sau colective, ci invers. Fiindca atat cumparatorii si vanzatorii de valuta, cat si toti cei legati de piata valutara pot fi competitivi numai in masura in care invata sa citeasca semnalele pietei, sa le interpreteze si sa actioneze corect. De altfel, toti cei legati de schimbul valutar au fie sansa de a se putea adapta deciziilor pietei, fie nesansa de a pierde partida.
Ar mai fi de subliniat, in acest sens, ca importatorii si exportatorii au in prea mica masura constiinta faptului ca ei sunt competitori pe piata si ca, prin actiunile lor, pot sa-i directioneze miscarile. Tocmai din aceasta cauza, ori de cate ori nu le convine cursul, cer interventii in piata in loc sa caute solutii specifice unei astfel de competitii. Sigur, pe piata valutara intervin si bancile comerciale.
Intervine si Banca Nationala, un jucator cu misiuni speciale, principalul ei rol fiind asigurarea bunei functionari a pietei valutare. Dar in acest moment, cand criza globala inca nu s-a domolit, asii pietei valutare ar trebui sa fie importatorii si exportatorii. Indeosebi exportatorii, pentru ca de ei, in primul rand, depinde oferta de valuta. Si tot ei sunt cei ce ar trebui sa fie prezenti pe piata interna. Cert insa este faptul ca rata de schimb leu-euro o stabileste piata, tinand seama de realitatile din acest moment: cata valuta e ceruta, cata valuta e oferita la schimb, contra lei.
In plus, pe termen lung, important este si cum evolueaza deficitul balantei de plati, rata inflatiei, ce tendinte au eficienta, productivitatea, PIB-ul si asa mai departe. Toti acesti factori influenteaza cursul valutar, determinand atat directia de mers si nivelul pana la care urca sau coboara, cat si momentul in care se produce o miscare sau alta. Daca decizia pietei ar fi convenabila tuturor jucatorilor, piata si-ar pierde unul dintre principalii factori de stimulare a eficientei: concurenta.
Citește pe Antena3.ro
