Armata nord-coreeană a tras aproximativ 100 de lovituri de artilerie, în cursul zilei de luni, în apropierea graniţei vestice, disputate cu Coreea de Sud. Tirurile de artilerie au fost lansate tocmai în ultima zi a amplelor exerciţii militare pe care Coreea de Sud le-a început la 5 august şi la care au participat peste 4500 de militari, 29 de vase de război, elicoptere antisubmarin şi 50 de avioane de vânătoare-bombardament.
În zona manevrelor desfăşurate de Seul, Coreea de Nord a scufundat în luna martie nava de luptă sud-coreeană Cheonan, fapt ce a produs moartea a 46 de marinari. Regimul de la Phenian a negat vehement implicarea sa în scufundarea navei, însă o comisie internaţională a stabilit că Cheonan a fost torpilat de nord-coreeni. Nu numai ca un răspuns la acel incident deosebit de grav din martie, strategii sud-coreeni au imaginat un scenariu de vânătoare anti-submarin în timpul manevrelor de zilele trecute. Coreea de Nord a văzut în aceste exerciţii o repetiţie pentru o invazie a trupelor sud-coreene, mai cu seamă că la sfârşitul lunii iulie forţe ale Statelor Unite ale Americii şi Coreei de Sud au efectuat exerciţii comune în zona coastei de est. La vremea respectivă şi China s-a arătat iritată de prezenţa în apropierea graniţelor sale a portavionului american "George Washington".
Ameninţările Phenianului ca protest la exerciţiile militare din ulimele luni ale Coreei de Sud au luat forme concludente cu o zi înaintea tirurilor de artilerie, când a capturat un vas de pescuit sud-coreean. Escaladarea tensiunilor dintre cele două state este certă, iar cele 100 de lovituri de artilerie ale Nordului nu fac decât să pună în alertă forţele Coreei de Sud. Tirurile Phenianului prezentate ca mijloc de descurajare, apar, de fapt, ca sticla de benzină aruncată peste un foc mocnit. Poate că strategia Coreei de Nord constă în a trage cât mai mult de timp pentru a-şi vedea de treburile sale nucleare. Criza nucleară a debutat în 2002, când SUA a informat autorităţile nord-coreene că ştiu de programul de fabricare a bombei atomice.
Negocierile şi avertismentele internaţionale nu au putut împiedica primul test nuclear al Phenianului, din 9 octombrie 2006, chiar dacă acesta s-a soldat cu o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care a instituit sancţiuni economice şi comerciale Coreei comuniste. Totuşi, după atâtea "împunsături" dinspre Coreea de Nord, lucrurile n-au cum să rămână la nesfârşit aşa. Toate puterile din regiune şi cu interese în zonă, SUA, China, Japonia şi Federaţia Rusă contabilizează în registru propriu evoluţia relaţiilor coreene, mai cu seamă ştiindu-se faptul că economia Coreei de Sud este printre primele 15 ale lumii, iar din 2009 exporturile cresc. Unii se gândesc la o Coree mare, puternică, cu capabilităţi nucleare, a cărei unire se face cu forţa Sudului, iar alţii încearcă să zădărnicească ceva ce le-ar încurca planurile. Apoi, cu "baza" Coreea de Sud multe corporaţii internaţionale vizează să se desfăşoare în China. Picătura nord-coreeană începe să umple paharul.