Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
N-as fi crezut ca se poate scrie o carte despre istorie si starea vremii, dar am fost contrazis de o autoare cu un nume muzical, Laura Lee, creatoarea unui volum intitulat "De vina e doar ploaia", un florilegiu de exemple incarcate de semnificatii. Primul, o amintire din anul 480 i.e.c., pe vremea razboaielor dintre Grecia si Imperiul Persan.
N-as fi crezut ca se poate scrie o carte despre istorie si starea vremii, dar am fost contrazis de o autoare cu un nume muzical, Laura Lee, creatoarea unui volum intitulat "De vina e doar ploaia", un florilegiu de exemple incarcate de semnificatii. Primul, o amintire din anul 480 i.e.c., pe vremea razboaielor dintre Grecia si Imperiul Persan.
Flota imperiala era pe cale sa ocupe patria clasicismului, ceea ce ar fi putut insemna o schimbare radicala a intregii civilizatii europene. N-a fost sa fie asa. In batalia navala de la Salamis, comandantul grec Themistocles, rafinat cunoscator al vanturilor si curentilor marini, i-a zdrobit pe invadatori.
In secolul al XIII-lea, flota mongola a lui Kublai Khan se pregatea sa debarce in Japonia, dar a fost surprinsa de doua furtuni si in parte alungata spre continent, in parte scufundata. Preotii religiei Shinto au declarat intemperiile salvatoare de origine divina si le-au numit "kamikaze", adica "vantul ceresc", termen adoptat mai apoi de pilotii sinucigasi din al doilea razboi mondial.
O cearta intre doi cumnati, Filip al II-lea al Spaniei si regina fecioara a Angliei, Elizabeta I, a evoluat spre un conflict militar. In 1588, flota spaniola, invincibila Armada, a fost imprastiata de furtuni si pana in ziua de azi mai exista nume de familie cu rezonanta iberica in Irlanda, unde au ajuns unii dintre naufragiati.
Pe celalalt tarm al Oceanului Atlantic, George Washington conducea o armata de voluntari fara uniforme si de multe ori fara arme. In ziua de 22 august 1766 era cat pe ce sa fie infrant in Long Island de trupele imperiale britanice. O ceata groasa ca supa de mazare i-a permis sa se retraga si sa se regrupeze. Era inceputul victoriei revolutiei americane.
Pe vremea aceea, Franta se zbatea intr-o cumplita criza economica, in parte declansata de datoriile legate de ajutorul oferit americanilor in lupta cu fortele de colonizare ale Marii Britanii. O seceta de primavara si furtunile cu grindina ale verii au distrus recoltele si au infometat
Populatia. In 1789 izbucnea revolutia franceza. Napoleon Bonaparte, in fruntea unei armate de 600.000 de oameni, cea mai mare pe care o vazuse pana atunci Europa, invadeaza in 1812 Rusia si ocupa Moscova, distrusa in parte de incendii. Soldatii sai parasesc orasul incarcati cu blanuri si bijuterii, prada de razboi pentru sotiile si iubitele lor. Poate ca uitasera, poate ca pur si simplu nu stiau ca in Rusia iarna e foarte, foarte grea. Temperaturile au coborat pana la minus 40 de grade si intr-o singura noapte armata pierde mai bine de 100.000 de soldati si 50.000 de cai. Bravii osteni cad victime foamei si frigului, blanurile furate nu le tin de cald. Este inceputul sfarsitului imperiului napoleonian, debutul Rusiei ca mare putere militara europeana.
In septembrie 1941, Germania nazista porneste sa invadeze si ea Rusia in operatiunea "Taifun", numita ca si multe altele dupa fenomene meteorologice extreme. Fara sa invete din lectiile istoriei, Adolf Hitler se hotaraste sa repete atacul lui Napoleon, atat de sigur de succes, incat anunta la ce hotel va trage in Leningrad si le ordona ofiterilor si soldatilor sa-si ia cu ei uniformele de gala pentru parada victoriei la Moscova.
Nu si-au luat insa haine de iarna. Infrangerile de la Moscova, Leningrad, Kursk, Stalingrad, la care a contribuit si clima locala, au anuntat destramarea celui de-al treilea Reich.
Cerul era senin deasupra Hiroshimei in ziua de 6 august 1945. Lipsa norilor a pecetluit soarta orasului peste care a explodat prima bomba atomica. Tintele alese pentru bombardament erau Kyoto, Hiroshima, Yokohama si Kokura. Dar la Kokura, unde se afla un important arsenal, era innorat. Asa cum a fost si la 9 august, cand a doua bomba atomica avea sa cada la Nagasaki.
Nici in fictiunea mai mult sau mai putin istorica starea vremii nu este neglijata. Vezi Mircea Horia Simionescu, Cronograful apocrif XXXIV: "Pe Ion il cuprinsese de mai multe zile o tremuratoare ingrijorare. Se imprumuta si merse la targ. Caderea frunzelor pe ulitele cetatii il infiora. Isi cumpara ferastrau, opinci, un sac cu fasole. Se mai linisti. Dar privind cerul in asfintit, se infiora din nou. Grija il stranse de piept cu mai multa vigoare. Presimtirile lui erau intemeiate. Anul urmator cazu Constantinopolul. Era in 1453".
Era senin si in dimineata zilei de 11 septembrie 2001, atat la New York, cat si la Washington. Dar daca ar fi fost innorat, daca era ceata, daca ploua?
Citește pe Antena3.ro
