Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Paris, in mediile negustoresti, circula povestea unui nebun din lumea buna, care se da drept om de afaceri si-i pacaleste pe multi, dar intr-un fel pe care nu-l pedepseste nici o lege. Cat adevar e in aceasta istorie si cat adaos la legenda, atat din partea celor care au patit-o, cat si din directia celor care asteapta sa li se intample rusinea, nu stie nimeni. Nebunul, care e "o persoana foarte bine", aducand cu un lord nu tocmai tanar, din categoria restransa a seniorilor ce stiu sa se faca simpatici coborand din cand in cand in subsolul unde-s bucataria si odaile servitorilor, ia la ochi un mare magazin, unde si cele mai ieftine tranzactii sunt tot scumpe. Bunaoara unul care lanseaza ultimele tipuri de televizoare. Omul are, cum spuneam, talentul de a se pierde in multime, pastrand totodata ceva din aerul magnatului cu obiceiuri populare. Se intereseaza, ca oricare altul, de preturi, se plimba preocupat prin fata celor mai noi produse si le pune discret vanzatorilor intrebari privind facilitatile oferite de firma, in cazul unei tranzactii consistente. Primii care cad in cursa sunt vanzatorii, alertati si de faptul ca nebunul le da un bacsis bun doar pentru ca au fost amabili si i-au satisfacut amanuntit curiozitatile.
Normal, urmeaza conversatia cu seful de raion si, la sesizarea acestuia, cu unul din sefii mai mari. Discutia e pentru o livrare rapida, nebunul isi suna, pasamite, banca, in jurul sau incepe forfota euforica dinaintea unui mare transfer de marfuri si bani, se dau dispozitii la depozit, sunt chemate ajutoare de la alte raioane, clientii de rand sunt pasati unor vanzatori fara experienta.
Nebunul cere un minut ragaz, ca sa-i dea la celular dispozitii soferului. Si fiindca soferul pare sa nu fie la post, se duce pentru cateva clipe in parcare, sa vada ce-i cu el. Si dus e. Magazinul asteapta cu pachetele pregatite, vremea se scurge, iar superclientul s-a evaporat. Cand toata lumea realizeaza cacealmaua, a trecut destul timp ca sa inceapa sa dea vina unii pe altii, dar nu suficient ca sa inteleaga unde-ar fi folosul pentru escroc.
Nimeni nu-si poate imagina ca folosul e insasi situatia. Placerea de a pune oamenii pe jar, de a interpreta rolul celui care-si poate permite sa se joace cu banii. Povestea e si simpla, si confuza. Se desfasoara de fiecare data la fel, doar ca individul se imbraca altfel, abordeaza vanzatorii in alt chip, e omul cu parale si gusturi alese, mereu in alta infatisare. Poate fi oricare din persoanele intre doua varste, care contempla marfurile de lux, fara sa para complexate de costuri. La Paris, le intalnesti la tot pasul. Si, apoi, nu nebunul e cel care pluseaza, in sensul unei amabilitati acaparatoare, ci negustorii. El se lasa acaparat, impachetat in trucurile politetii de casa mare din magazinele faimoase, se desfata cu ipocrizia ierarhica a tranzactiilor cu pedigri. Unii negustori, care ii comenteaza ispravile, stiu bine unde au gresit altii, dar nu sunt prea siguri ca ar sti sa-l recunoasca pe nebun, daca ar intra in magazinul lor. Cacealmalele sunt savuroase cu o conditie: sa nu ti se intample tie.
Citește pe Antena3.ro
