Premieră cu casa închisă

România e un teatru imens şi nu mai sunt bilete pentru spectacolul politic care se joacă zilnic. Şi clar e teatru absurd. Câtă sursă de inspiraţie ar fi fost pentru Eugen Ionescu. Duminica pe la amiază politica se face pe facebook. Şi, potrivit acestei logici, duminica după-amiază am aflat că cel mai mare partid de pe scena politică nu mai are preşedinte. Nu mică ne-a fost surpriza - deci aplauzele au fost naturale. Nu-i bai că ne-a surprins pe noi, cei din afara partidului, demisia lui Ponta - cred că aşa s-a dorit, a fost viziunea regizorală. Dar ce noimă o fi avut să-şi surprindă colegii din partid? Că, în ciuda declaraţiilor câtorva social-democraţi, PSD-iştii nu au ştiut că pleacă Ponta. Clar nu ştiau. Vorba lui Mugur Ciuvică - asta nu ar fi nimic, absurdul absurdului este că nici Victor Ponta nu pare să aibă argumente publice convingătoare pentru a-şi explica gestul. Nu pare, că sunt convinsă că ceva există. Între aceste scene de teatru absurd se iveşte periodic un personaj - cel al ministrului propus la Ministerul Transporturilor după ce Rus şi-a dat demisia. Ministrul propus aşteaptă un răspuns de la preşedinte... şi acesta nu mai vine. Iar la Minister conduce tot Rus, care a demisionat, dar e tot acolo. Nu ştim de ce. Că nimeni nu explică public de ce de o lună avem un ministru demisionar, o funcţie care nu e vacantă şi un ministru propus care nu ştie dacă e bun sau rău. Curat absurd, monşer...
 

Citește pe Antena3.ro

Anamaria Prodan, în lacrimi după moartea nașului ei, Silviu Prigoană: „Trebuia să ne întâlnim sâmbătă, la masă”