Din acest punct de vedere e mai mult decât semnificativ că soluţiile lui Traian Băsescu vizează în exclusivitate ajutorul financiar dat de viitorul Guvern marilor companii vizitate.
Din discursul ţinut luni după-amiază am înţeles că soluţiile anticriză ale lui Traian Băsescu sunt rezultatul exclusiv al discuţiilor avute la firmele vizitate. Domnia sa nu ne-a spus dacă ele sunt cele avansate de patronii firmelor respective sau dacă au mai fost niţel prelucrate. În aceste condiţii ne asumăm riscul de a susţine că soluţiile lui Traian Băsescu sunt cele ale patronilor. Ele exprimă, aşadar, intereselor acestor patroni. Prin ce s-ar defini ele? Prin dorinţa ca statul să le finanţeze afacerile păguboase. Şeful statului trebuie să ţină însă cont că prin Constituţie exprimă interesele tuturor românilor şi nu doar ale unor patroni. Din acest punct de vedere e mai mult decât semnificativ că soluţiile lui Traian Băsescu vizează în exclusivitate ajutorul financiar dat de viitorul Guvern marilor companii vizitate. Viitorul Guvern n-are însă bani într-un cont al său. Astfel, viitorul Guvern va fi obligat să ia bani din taxele şi din impozitele românilor. Cetăţenii ţării vor trebui să plătească astfel supravieţuirea acestor companii cu capital privat. Altfel spus, să plătească din buzunar pentru ca patronii lor să rămână mai departe bogaţi. Azomureş, de exemplu, se confruntă cu o reducere a cererii de îngrăşăminte pe piaţa externă. Ce soluţie i-au propus patronii şi Traian Băsescu şi-a asumat-o? Ca statul să subvenţioneze achiziţionarea de îngrăşăminte chimice de la Azomureş de către fermierii români. Păi dacă fermierii români ar fi avut realmente nevoie de îngrăşăminte chimice nu le-ar fi putut lua ei de la Azomureş? Traian Băsescu ne propune ca, indiferent dacă fermierii au sau nu nevoie de îngrăşăminte chimice, statul să le cumpere (cu banii noştri, desigur) şi să le vâre pe gât fermierilor.
Indiscutabil, problemele cu care se confruntă companiile vizitate îşi au rădăcina în criza economică. Nu toate probleme lor se explică prin efectele Crizei economice. Sunt şi probleme generate de un prost management sau de unele mutaţii în cerinţele pieţei. Azomureş nu mai găseşte prea multe pieţe pentru export şi pentru că îngrăşămintele chimice îşi reduc importanţa în contextul agriculturii ecologice. Şi atunci de ce să dăm bani de la Buget pentru a le ajuta să supravieţuiască? N-a procedat astfel şi Nicolae Ceauşescu faţă de unele întreprinderi care nu mai aveau cereri pe piaţă? N-a introdus el producţia de dragul producţiei? La un moment dat, Traian Băsescu a simţit nevoia să-i denunţe pe cei care fac apologia economiei de stat. Uitând, în stilul său specific, că până atunci, prin soluţiile sale, a făcut apologia socialismului. A unui socialism al patronilor. Sau mai precis, al patronilor care aparţin clientelei sale politice. După ce s-au îmbogăţit pe seama statului în numele tranziţiei, guşterii cu vile şi iahturi îşi vor păstra averea pe seama Crizei.
În discursul de luni, răspunzând unei întrebări, Traian Băsescu a declarat, în deplină luciditate, că n-a citit programul anticriză al nici unui partid politic. Şi asta pentru că, potrivit, mărturiei sale, nu-l "interesează programul politic al partidelor". Ce-l interesează atunci?
Ne răspunde domnia sa: "Mă interesează un program de guvernare, care trebuie scris rapid după alegeri şi prezentat în Parlament".
Fireşte, Guvernul viitor se va prezenta în Parlament cu un program de guvernare. Acest program, indiferent că va fi rodul unui guvern de coaliţie sau al unuia monocolor, nu poate să nu ţină cont de programul cu care partidul sau, mă rog, partidele s-au prezentat în campanie. Regula de aur a democraţiei spune că alegătorii îşi dau votul şi plecând de la programul politic al partidului din campanie. Traian Băsescu susţine că soluţiile sale nu ţin cont de nici un program. Aceste soluţii – declară domnia sa – trebuie transpuse în practică de viitorul Guvern. În aceste condiţii, n-are nici un rost ca partidele să-şi mai prezinte alegătorilor programele. Oricum, programul e cel al lui Traian Băsescu. A pretinde că vei impune viitorului Guvern soluţiile tale, de politician care nu eşti votat la 30 noiembrie 2008, înseamnă a da un semnal electoratului că se duce la urne degeaba. În cele din urmă, indiferent cu cine vor vota românii, premierul, Guvernul, programul economic vor fi ale lui Traian Băsescu. Ce democraţie e asta? Una de tip Ceauşescu. Pentru că şi înainte de 1989 românii mergeau la vot pentru a-şi alege parlamentarii. Şi indiferent ce alegeau ei, până la urmă viitorul Guvern tot programul lui Ceauşescu îl aplica.
Va urma
Citește pe Antena3.ro