Nu cea declarată, ci cea măsurabilă, verificabilă, construită prin fapte și transparență. Potrivit celui mai recent KPMG ESG Assurance Maturity Index 2025, 99% dintre companii simt astăzi presiune privind performanța lor ESG (mediu, social, guvernanță) din cel puțin trei direcții non-reglementare - investitori, piețe financiare, activiști, comunități locale, dar și propriii angajați. ESG, care părea odinioară o temă de nișă, devine acum o nouă formă de guvernanță corporativă.
De la profit, la principii
Timp de decenii, succesul în afaceri s-a măsurat în cifre: venituri, marje, randament pentru acționari. Astăzi, ecuația se schimbă. Investitorii mari nu mai finanțează companii doar eficiente, ci și responsabile. Băncile acordă condiții preferențiale celor care reduc emisiile și respectă diversitatea. Piețele de capital recompensează firmele care își publică transparent impactul social și de mediu. Pe scurt, valorile au intrat în bilanț. ESG a devenit o monedă simbolică ce poate crește sau scădea valoarea unei companii. Într-o lume în care reputația circulă mai repede decât marfa, responsabilitatea a devenit un avantaj competitiv. „Sustenabilitatea nu mai este un capitol din raportul anual, ci un capitol din strategia de business”. Presiunea stakeholderilor - fie că vorbim despre investitori instituționali sau despre clienți exigenți - transformă ESG-ul într-o busolă de încredere. Companiile care mint, ascund sau cosmetizează informația se expun unui risc mai mare decât amenzile: pierderea credibilității.
Presiunea investitorilor și a piețelor financiare
Studiul KPMG arată că investitorii și piețele financiare sunt acum printre cei mai activi actori ai acestei schimbări. Fondurile de investiții internaționale au introdus filtre ESG stricte pentru toate plasamentele, iar firmele care nu oferă date auditate despre amprenta lor de carbon sau diversitatea din conducere sunt penalizate prin excludere. Pentru o companie listată, lipsa de transparență ESG înseamnă adesea acces mai scump la capital. În sens invers, o reputație solidă în materie de sustenabilitate poate deveni un factor de „pricing power” - o capacitate de a-ți impune prețurile și de a-ți menține marjele datorită încrederii pe care o inspiri. „Investitorii nu mai finanțează doar cifrele, ci și convingerile”, se arată în studiul citat.
Această presiune este, în fond, una sănătoasă. Ea obligă companiile să se uite mai atent la propriile lanțuri de aprovizionare, la etica internă, la impactul real al activității lor. ESG nu mai este o discuție despre mediu, ci una despre guvernanță și risc reputațional.
Societatea civilă și comunitățile - noul barometru moral
Dacă investitorii reprezintă „presiunea de la vârf”, comunitățile și activiștii aduc „presiunea de la firul ierbii”. În ultimii ani, rețelele sociale au amplificat vocea publicului. O companie care ignoră standardele etice sau cauzează daune de mediu poate deveni, peste noapte, ținta unui boicot viral. KPMG observă o creștere de șase ori a influenței comunităților locale și a ONG-urilor asupra deciziilor corporative între 2023 și 2025. Iar efectul nu se limitează la imagine. În tot mai multe cazuri, presiunea socială duce la retrageri de investiții, la renegocierea contractelor sau chiar la pierderea licențelor de operare.
În acest context, companiile învață că responsabilitatea nu se mai deleagă. Fiecare decizie de business - de la alegerea furnizorilor până la modul în care se comunică public - devine o declarație despre valorile companiei. Guvernanța de secol XXI înseamnă astfel să fii responsabil chiar și atunci când nimeni nu te obligă.
ESG, ca nouă formă de leadership
Ceea ce era cândva un dosar tehnic în mâinile departamentului de sustenabilitate devine acum o temă de board. ESG-ul mută centrul de greutate al deciziei dinspre profitul trimestrial spre valoarea pe termen lung. Companiile care integrează principiile ESG în cultura lor internă descoperă nu doar că își protejează reputația, ci și că devin mai atractive pentru angajați, parteneri și clienți. Într-o lume în care loialitatea se câștigă greu, credibilitatea devine capitalul cel mai prețios.
„ESG nu este despre a arăta bine în rapoarte, ci despre a fi corect în realitate”
Presiunea venită dinspre stakeholderi - fie că sunt investitori, angajați sau comunități - nu este o povară, ci o formă de progres. Ea obligă companiile să devină mai transparente, mai etice și mai responsabile. În acest sens, ESG nu este doar un acronim tehnic, ci un nou contract social între afaceri și societate. Iar în lumea post-2025, acest contract devine regula de aur: cine gestionează corect presiunea încrederii, câștigă viitorul.
——
Autorul:
Daniel Apostol este editorialist, analist economic și expert în politici publice, prim-vicepreședinte ASPES


