Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În plină campanie electorală, desigur, politica devorează viitorul. Nu pentru că aşa e normal într-o întrecere electorală ci exact pentru că e anormal să fie aşa. Totuşi titlul meu pleacă de la o altă realitate. Mai dramatică. Ce se întâmplă cu sistemul nostru de educaţie, de învăţare şi de învăţământ? Imensa majoritate a părerilor autorizate de înaltă cultură, înalt profesionalism şi fierbinte pasiune pentru soarta şcolii, arată o enormă îngrijorare. Nu încape nicio îndoială că o gravă problemă, tot mai nerezolvată în această neîmplinită tranziţie, este subfinanţarea cronică a şcolii.
Însă nu e adevărat că lucrurile s-ar rezolva de la sine cu bani mai mulţi. Îl citez aici cu toată convingerea pe Einstein care spunea că “Nicio problemă nu poate fi rezolvată cu acelaşi tip de gândire ce a creat problema.” Iar problema este că avem o educaţie, pe toate treptele de şcolaritate, insuficientă, ineficientă, neadaptată şi incoerentă. Tot ce nu a mers înainte din 1990 încoace a însemnat aproape automat pierdere.
Câteva lucruri de bază:
I. Cu foarte rare excepţii, tinerii nu pot trăi o viaţă productivă, cu atât mai puţin creativă, fără învăţătură.
II. Ceea ce se poate realiza printr-o solidă educaţie şi învăţătură nu se poate realiza prin niciun fel de alte mijloace.
III. Prin educaţie şi învăţare omul se fixează în timp. Fără ele, dimpotrivă, se dizolvă în timp. Adică îşi găseşte sau nu locul în societate.
Astăzi tinerii nu deprind efortul învăţării, profesorii nu mai sunt elite, calitatea învăţământului e slabă, o mare masă a elevilor urmează obligat învăţături pe care cât se poate de concret nu sunt capabili să le asimileze. Şi atunci care a finalitatea sistemului de educaţie? Este şcoala capabilă să-i echipeze pe tineri pentru a-şi construi viitorul propriu?
Tinerii nu mai cred şi au multe motive să nu mai creadă într-o carieră profesională bazată pe merit. Tinerii au astăzi mai multă credinţă în net decât în cunoaştere. Există o schimbare de sensibilitate a lor datorită permanentei medieri virtuale (televiziune şi reţele sociale). Tinerii vor informaţie mai mult din sonoritatea insistentă a cuvântului decât din dorinţa de a înţelege.
Realităţile cu care se confruntă tinerii cer însă absorbţia şi stăpânirea individuală a informaţiei şi a cunoaşterii, singurele în măsură să-i ajute la croirea unui destin cumsecade. Toate pleacă din şcoli. Efectele decisive, pentru toată viaţa, sunt scopurile pe care tinerii şi le fixează pentru ei înşişi din universitate şi chiar din liceu.
Da, este un adevăr incontestabil: scopurile fac diferenţa între o stare decentă şi una submediocră.
Dar să nu uităm niciodată ce ne spune Isus Cristos: “Ucenicii sunt sarea pământului şi lumina lumii.”
Citește pe Antena3.ro
