Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În primele luni – poate chiar pentru primii doi sau trei ani după Decembrie 1989 – am avut parte de o apropiată prietenie, pe care am întreţinut-o, la rândul meu, cu dorinţa celei mai calde comunicări, a unuia dintre cei mai distinşi, mai activi şi mai deschişi amba-sadori occidentali la Bucu-reşti. Numele lui este Kun Stork. Ne întâlneam săptă-mânal, pentru îndelungi discuţii, cu o programată regularitate. În una dintre comunicările noastre, care îşi aflau temele în toată agitaţia şi tensiunile acelei vremi, mi-am exprimat nemulţumirea pentru faptul că luptele din interiorul parti-delor ajung să aducă mai mult rău ţării, decât ciocniri-le interpartinice sau deze- chilibrele internaţionale, în care adesea ne găseam surprinşi. Mi-a răspuns că prin natura lucrurilor un om politic, un conducător, îşi află adversarii principali nu în partidele care i se opun dogmatic şi deschis, ci în propriul său partid.
Am socotit că există o singură modalitate a organizării succesului. Atunci aceasta nu a fost utilizată – va fi oare ea considerată potrivită în acest an de alegeri, în care nu este mai puţin necesară decât era atunci? În primul rând: un guvern de perso-nalităţi – nu un guvern de tehnocraţi. Acesta din urmă poate fi foarte bun doar ca un guvern de tranziţie.
Care ar fi partidul apt să ofere plaja necesară de întâlnire a personalităţilor? Niciunul; atunci?
O unică şansă: un guvern de uniune naţională. Partide-le nu creează personalităţi – pot doar să le susţină corect şi, eventual, inteligent.
PS Dacă televiziunea Ante-na 3 și Antenele vor continua să fie afectate abuziv, ca posibilități de emisie, dem nitatea politică a României va fi grav compromisă.
