Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Priorităţi de pagina a doua
Temele abordate şi consumate prioritar în media arată adecvarea sau neadecvarea unei societăţi la realitate. Inclusiv capacitatea sau incapacitatea ei de a rezolva probleme şi de a face paşi înainte. Există totuşi voci realiste care atrag atenţia în mass-media în legătură cu lipsa de substanţă a calendarului politic curent. Dar imediat, un potenţat sau altul propune o altă temă rizibilă şi se trece automat la comentarea ei. Prin natura lucrurilor, apreciem agenda formală a societăţii după mass-media. Dar agenda reală a cetăţeanului sau a comunităţilor poate fi total diferită.
Din când în când trebuie să facem şi exerciţiul acesta: să comparăm ce se dezbate, cu prioritate, în mass-media europeană şi ce dezbatem noi? Sigur, nu suntem englezi, nu suntem italieni, nu suntem nemţi. Dar avem acum multe probleme în comun. Şi pot exista multe soluţii în comun. Şi, mai ales, trebuie să începem să avem abordări comparabile.
Tema europeană e criza economică. Subiectele europene sunt de felul următor: ce măsuri adoptă statele în lupta cu criza? Sunt utile sau nu? Ce măsuri adoptă întreprinderile în situaţia actuală? Cum este afectat consumul? Dar piaţa muncii sau veniturile la buget? Această problematică există şi în România, dar ea e de pagina a doua. Ce ţine prima pagina la sfârşitul lui iulie?
EBa, subiect al unui e-mail injurios, care circulă prin Parlamentul European. A comandat ministrul Turismului perdele prea scumpe? Sau mochetă prea multă? I-a insultat sau nu preşedintele pe pepenarii de la Dăbuleni? De ce dă cu coasa Emil Boc? De ce e prezent Traian Băsescu la toate hramurile şi la toate târgurile? De ce a vrut doamna Plăcintă să-i îmbrace pe toţi parlamentarii?
M-am referit aici numai la temele care sunt legate de persoane publice din zona politică sau administrativă. Şi care sunt dezbătute ore întregi împreună cu politicieni şi analişti. În rest, şi la noi ca peste tot, există o parte substanţială din media care discută despre fotbal, fapt divers sau show-biz.
Problema noastră specifică este însă aceea că partea politică nu se mai deosebeşte nici de faptul divers, nici de show-biz şi nici măcar de fotbal (tot transferuri, tot arbitraje dubioase, tot bani murdari, ratări, prezenţe şterse în Europa...).
Temele abordate şi consumate prioritar în media arată adecvarea sau neadecvarea unei societăţi la realitate. Inclusiv capacitatea sau incapacitatea ei de a rezolva probleme şi de a face paşi înainte. Există totuşi voci realiste care atrag atenţia în mass-media în legătură cu lipsa de substanţă a calendarului politic curent. Dar imediat, un potentat sau altul propune o altă temă rizibilă şi se trece automat la comentarea ei.
Prin natura lucrurilor, apreciem agenda formală a societăţii după mass-media. Dar agenda reală a cetăţeanului sau a comunităţilor poate fi total diferită. Şi este inclusiv responsabilitatea cetăţeanului să preseze şi să ceară revenirea la realitate, ori de câte ori distanţa dintre cele două "agende" devine periculos şi insultător de mare. Încet-încet, lucrul acesta se întâmplă, cum remarcam şi săptămâna trecută. Tentaţia tot mai mare de a huidui a publicului indică inclusiv o dezaprobare a celor care par să se pieptene tacticos atunci când ţara arde.
Premier fiind, eu am simţit această presiune a publicului şi a mediei. În acea perioadă, prioritatea esenţială era tema europeană. Cât mai aveam până la integrare? Adoptăm la timp legi noi? Negociam în ritmul necesar? Eram capabili să punem în practică noile măsuri? Această presiune exprimă realism şi a avut efecte. Într-o atmosferă desprinsă de priorităţile reale, multe lucruri ar fi mers mai lent sau mai prost.
Agenda politică frivolă de acum este şi rezultatul incompetenţei, dar şi a anului electoral. Premierul propune reducerea salariilor ministeriale, pentru că ştie că acest lucru dă bine la populaţie. Premierul propune reducerea la jumătate a agenţiilor guvernamentale, ceea ce poate că e necesar (deşi de ce 50% şi nu 43,7%?), dar e posibil ca în următoarele luni personalul din agenţii, după acest anunţ, să se ocupe doar de eventuala păstrare a locului de muncă, şi nu de sarcinile profesionale...
Sunt lucruri făcute de ochii electorali ai lumii, nu pentru viitorul ei. Banii astfel obţinuţi nu rezolvă problemele economice grave actuale. Şi în loc să genereze mobilizare socială şi profesională, determină, mai curând, haos şi dezinteres. Despre relansarea economiei, evident, nici nu are rost să mai vorbim...
