Prizonieratul lui Ponta

Nu cred că mai era nevoie, însă Traian Băsescu a comis-o, dându-i încă un bobârnac, dacă nu chiar o pleasnă, premierului Ponta. Miercuri seara, la un post tv, sub privirile admirativ-servile a două gazde care-i gângureau la comandă întrebările primite-n plic, Băsescu şi-a bătut joc timp de vreo două ore de Guvern, de USL în general, mursecându-i tot ce a făcut sau încearcă să facă şi negându-i orice competenţă. Executivul nu face nimic bun, Executivul e alcătuit din incapabili (ba şi din "catastrofe", cum a gratulat-o pe Mona Pivniceru), Exectutivul nu e în stare să pună ţara pe roate, ci dimpotrivă are rezultate mizerabile în toate domeniile, de la gestionarea crizei economice şi sociale, agravate prin închiderea unor ramuri industriale vitale (metalurgia Mechel), sau a unor incidente cum sunt cele din zona alimentară (laptele). Acesta e în viziunea şi actele lui Băsescu modelul de coabitare cu Guvernul: un permanent atac din partea sa. Direct, sau prin intermediul comandourilor şi ţuţărilor săi.

Atitudinea şi acţiunea lui Băsescu - care, în timp, nu vor rămâne fără efect electoral, şi se apropie revizuirea şi referendumul pentru Constituţie, ca şi alegerile europarlamentare şi prezidenţiale - nu-s greu de explicat. USL a venit la putere având ca mandat din partea nenumăraţilor protestatari să dea jos regimul băsist, în cap cu jupânul lui. Mandatul a fost îndeplinit doar parţial, useliştii înlocuind la Guvern portocaliii, dar neavând şi puterea (influenţa pedelistă, mai ales a lui Băsescu, e încă agresivă) şi nici resursele materiale spre a şi-o exercita şi a-şi îndeplini integral programul. Cel mai serios obstacol a rămas la Cotroceni. De unde, securizat de "protocolul" semnat orbeşte de Ponta, care s-a angajat să-l menajeze pe Băsescu. În speranţa naivă, ca să nu zic altfel, că şi prezidentul va da dovadă de fairplay. Or, acesta lansează atac după atac. Îi e şi la îndemână să se comporte aşa. Nu are nimic de făcut şi - nemaifiind implicat direct, ca pe vremea lui Boc, în luarea unor măsuri diabolice - e ferit de reacţia populară. În acelaşi timp, Ponta e nevoit să dea din colţ în colţ, să găsească resurse spre a cârpi cât de cât dezastrul economic lăsat de portocalii. Ceea ce, desigur, îl face vulnerabil. Victor Ponta e astfel prizonierul propriei gafe de fi crezut în corectitudinea lui Băsescu. Care acum îl macină zi de zi, potrivit principiului picăturii chinezeşti.

"Armistiţiul" semnat de premier cu preşedintele repudiat de popor e cu atât mai absurd şi mai păgubos, cu cât a fost din start neavenit. Ponta avea în spate un electorat masiv, 7,4 milioane de oameni ieşind fără ezitare la luptă, iar alte milioane fiind gata să se înroleze contra băsismului, în timp ce rămăşiţele pedeliste căutau peşteri unde să se ascundă şi procurori care să nu le deschidă dosarele. Paradoxal, având un asemenea avantaj strategic, cel care s-a predat a fost tocmai Victor Ponta. Este o incredibilă eroare tactică, pe care acum o plăteşte şi care nu e justificată nici de nu ştriu ce presiuni bruxelleze sau de promisiuni cotroceniste.

Traian Băsescu a prins atâta nu curaj, ci tupeu, încât a şi anunţat o lovitură de proporţii. Dacă la revizuirea Constituţiei nu se va adopta varianta "sa" - având la bază şmecheria electorală ("Nu-i aşa că vreţi să se reducă cheltuielile Parlamentului?") prin care şi-a aranjat al doilea mandat - atunci va sabota referendumul, îndemnând populaţia să nu vină la urne, spre a nu se îndeplini cvorumul de 50%+1. După metoda ordinară folosită astă vară, când cu demiterea. USL, prevenit, are de astă dată leac: modificarea Legii referendumului, coborând cvorumul la un nivel realist. Se va dezmetici şi va acţiona în consecinţă, sau premierul va tremura iar la gândul scârţâitului unor proptele probăsiste de pe la Bruxelles sau Stasbourg şi va ceda iarăşi?

PS 1. Nu cred în povestea cu "scoaterea din context" pe care o invocă Sorin Frunzăverde spre a-şi justifica gogomănia cu lipsa banilor pentru pensii şi salarii şi cu "situaţia dramatică a bugetului". Mai curând cred că a dormit puţin şi s-a trezit vorbind fără să-l întrebe nimeni. Dar a fost gata-gata să işte o psihoză în rândull populaţiei.

PS 2. Gogoşica lu' tata, EBA, a plasat pe Twitter un mesaj de Ziua Unirii Basarabiei cu Ţara, agrementându-l cu un clip cuprinzând fotografiile lui Corneliu Zelea Codreanu, lideruli  Mişcării Legionare, de extremă dreapta+dreapta, din România anilor  '20-'30. E cumva o aluzie că asta vrea să fie Mişcarea Populară, de dreapta-dreapta, lansată de Cotroceni? Tinerei doamne i-ar prinde bine o vizită la Muzeul Holocaustului, acolo unde lui Băsescu i-au dat lacrimile...