Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acuzatul a intrat în clădirea tribunalului, a trecut prin filtrele de polițiști și a luat act de „opera” pritocită de câțiva ani de procurori. A ieșit pe unde a intrat în clădire și s-a dus la aeroport, urmărit din elicopter de reporterii televiziunilor. Liber și nestingherit a ajuns la reședința somptuoasă din Florida, unde, într-un salon cam chicios, a avut un discurs aprig împotriva sistemului care vrea să-i blocheze accesul la un nou mandat la Casa Albă. Evident că administrația Biden este ținta discursului critic, Donald Trump marșând pe pericolul comunist care planează asupra Americii. De această dată, comunismul nu mai este de „import”, ci are un filon autohton „Made în SUA”, din care se inspiră măsurile Partidului Democrat. Susținătorii lui Trump din Partidul Republican lansează mesajul explicit privitor la conspirația comunistă care vrea să-l înlăture pe liderul lor.
Prin deschiderea acestui proces în care se vor judeca zecile de capete de acuzare care reiau prin multiplicare aceeași faptă cu caracter penal, America intră, cu mult mai devreme față de calendarul electoral normal, în campania pentru alegerile prezidențiale. Trump a focalizat discursul de la Mar- a- Lago pe ideea că se va lupta pentru a salva națiunea. „Singura crimă pe care am comis-o a fost aceea de a apăra națiunea noastră împotriva celor care caută să o distrugă”, a spus el. Iar „distrugătorii” nu mai sunt din afara granițelor Statelor Unite, ci se oploșesc prin instituțiile statului, sprijiniți ideologic de Soros. Se profilează astfel ca temă centrală de dezbatere, care polarizează societatea americană, calea de ales între ideile accentuat stângiste, axate pe ecologie și ștergerea diferențelor de gen, și principiile „așezate” ale tradițiilor care guvernează America profundă. Acestea nu au fost tranșate în alegerile prezidențiale din 2020 și nu au avut o înclinare semnificativă de balanță nici în cele parțiale de anul trecut. Așa încât se așteaptă nu doar în America, ci și în alte țări, care se află în siajul marii puteri occidentale, o clarificare a drumului pe care va merge politica Statelor Unite în următorii ani. Trump alege să facă mai clare diferențele de opțiuni, accentuând „pericolul comunist”, care se poate traduce în Europa prin programele „neomarxiste” cu mare seducție la Bruxelles. De aici vin și interpretările acide la adresa lui Trump din partea sorosistă.
În discursul de 25 de minute, Trump a enumerat succint și câteva probleme de politică externă, care frământă lumea și au chei de rezolvare și la Casa Albă. El a avertizat asupra pericolului nuclear și al izbucnirii celui de-al treilea război mondial, amenințări pe care a sugerat că le poate îndepărta sau că nu ar fi existat cu el la timona Lumii Libere. Privind retrospectiv, abordările din perioada mandatului lui prezidențial au fost cu totul surprinzătoare: pasul în Coreea de Nord, peste linia de demarcație dintre cele două Corei, modul direct de dialog cu liderii de la Beijing și Moscova, împărțirea poverii cheltuielilor în NATO, temperarea ofensivei „verzi” prin retragerea din Acordul de la Paris, un plan de rearanjare a trupelor americane în Europa sunt acte de decizie care nu au mai fost urmate de administrația Biden. Drumul diferit, divergent cu traseul „trumpist”, a avut consecințe globale, marcate de retragerea din Afganistan și mutarea tensiunilor în Europa. După 2020 se accentuează diferențele și divergențele dintre China și SUA, se accentuează concurența Americii cu Uniunea Europeană, se stabilesc noi strategii militare pentru Asia și flancul de Est al NATO.
Pe plan „civil”, după șocul pandemiei, criza prețurilor la energie și inflația la niveluri record istorice, mutațiile tehnologice și dezordinea socială provoacă ample conflicte sociale. Pe fondul turbulențelor extinse prind aripi curentele populiste, demagogia, escrocheriile criptomonetare. Puterea influencerilor înlocuiește religia, rețelele sociale anulează comunicarea directă a oamenilor și adâncesc însingurarea, tulburările identitare denaturează natura umană, educația ia forme bizare alternative. Diferențele de drum se înnoadă la răspunsul cerut de aceste transformări, ele sunt mai adânci decât simpla înregimentare la „naționaliști” sau „globaliști”. Dacă ar fi așa de facile opțiunile, am spune că partizanii lui Trump merg cu mașini cu ardere internă, iar suporterii lui Biden sunt adepții trotinetei și ai mașinii electrice.
În campania electorală, mesajul trebuie să fie cât mai simplu și Trump, cu experiența televiziunii, are „cârlig” spre public. De aceea el va accentua „cruciada anticomunistă” , plasând „răul” în tabăra neomarxistă de esență Soros, care domină deciziile strategice la Casa Albă. Conflictul din Ucraina nu a fost evocat direct de Trump, dar spectrul războiului nuclear și al unui conflict global au focosul de detonare acolo. Relația de susținere fără rezerve a lui Zelenski de către Biden poate fi schimbată într-un ajutor condiționat de un alt lider la Washington, ceea ce ar provoca noi abordări și în NATO.
De asemenea, întoarcerea la „America first” ar da un grad de libertate mai mare și Uniunii Europene. Piața europeană, cu precădere cea germană, suferă prin pierderi de ritm în urma derusificării schimburilor economice. Dacă s-a reușit ieșirea din tutela gazului rusesc, prin intrarea sub dependența de GNL livrat de americani, o înghețare a relației cu China ar avea consecințe cu mult mai drastice. Vizita lui Macron la Beijing trebuie citită și în această cheie, de asigurare că relațiile UE cu China rămân cel puțin la nivelul de acum, fără să sufere deteriorări în urma unor asperități și mai mari pe direcția China-SUA.
Înțelegem de ce procesul lui Trump are o miză care depășește problema personală a cetățeanului american Donald T. Scoaterea din joc a celui care poate aduce schimbări majore în politica americană, dar și a lumii are un interes legitim și la București, pentru care un strănut la Washington provoacă o epidemie de gripă la Cotroceni și „externări” din celelalte palate. Cât despre anticomunism, România poate da lecții, mai ales că la noi „cruciada” a fost pornită de câteva ori, dar, de 33 de ani, populația este convinsă majoritar că „țara merge pe o direcție greșită”. Poate de aceea se extind culoarele pentru trotinete, să nu fie loviți „mesagerii progresului” de „trumpiștii” care iau viteză.
