Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce e pulimea? Nimic mai putin decat cei asemenea presedintelui-mascarici, dar care n-au avut ambitia sa se catare intr-atat de sus, incat sa aiba puterea de a-si pune ibovnicele ministru. Pulimea nu joaca farse, in schimb, impostorul cocotat pe tron, tot timpul. Pulimea se regaseste in glumele lui proaste, in viata sa dominata, ca si a lor, de pulsiuni si umori. Diferenta e ca libidoul pulimii ramane instinct primar, pe cand al conducatorului-mojic ajunge politica de stat. Presedintele-caricatura, schimband in grotesc viata poporului, face ca pulimii sa i se para misto, si asta-i apropie o data in plus.
Intelectualul gonflabil e cel dispus la orice perversiune, daca se face de folos mascariciului-conducator. In conditiile in care pulimea are mereu nevoie de o autoritate care sa-i spuna cu cine sa voteze, perversul se poate lesne erija intr-una. Bine umflat cu bani, cu sinecuri, mimeaza fara scrupule autoritatea morala, osanalele sale despre genialitatea caricaturii conducatoare devenind inaltatoare.
Plin de petice, reesapat de atatea guvernari sub care a prosperat folosindu-si puterea de persuasiune, intelectualul gonflat fasaie plin de importanta cand stapanul are nevoie de limba lui, dupa care lipaie o ciorba de burta bine dreasa cu ingrediente filozofice, ardei iute si neologismele ramase de la talk-show-ul de cu seara. Dedulcit la zaharurile vietii publice, iubeste BMW-ul editie princeps mai ceva decat pe Heidegger – aceeasi cultura germana, in definitiv. Mascariciul mascariciului si farul pulimii, ce sa-si doreasca mai mult? Colegii lui profesori fac foamea, el face cura de slabire frecand holurile palatelor doar-doar il baga seful-cel-mare in seama. Un trafic de influenta, o finantare de la buget, o invarteala filozofica... pica ceva. Cartile i se vand fara numar, umplandu-i de invidie pe manelisti – concurenta da valoarea! Tinere zarghite, excitate de inghesuiala de vorbe marete, sunt dispuse sa se sacrifice instant pentru a-si trece in palmares un trofeu, cam libidinos, dar care are emisiune de cultura la televiziunea de stat si caruia presedintele tarii ii trimite avion la scara ca sa mearga la plaja... Cand ai limba lata si esti intelectual smecher, viata devine o siesta prelungita, o sueta plina de sarm.
Uneori mascariciul si gonflatul se mai harjonesc ca niste baietandri pusi pe rele care, dupa ce s-au jucat impreuna sub acoperire, luati la intrebari de ce s-au inhaitat unul cu altul, le e greu sa nege ca cine se-aseamana se-aduna. Se ameninta reciproc ca vor spune lumii adevarul despre cat de mica au constiinta, cat de moale le e caracterul. Pericolul e ca toate aceste paraciuni pot ridica unele semne de intrebare pulimii care nu trebuie sa fie zdruncinata din credinta ca guvernarea e blonda, are fusta stramta si pana la fund, iar presedintele-mare-scula o calareste cum vrea. Tot asa cum pulimea nu trebuie sa stie ca e criza. Pulimea trebuie sa creada ca maririle de salariu si alte stimulente, zise mite electorale, le vor fi date de presedintele-smecher-mare, ca el are de unde si nu din crize si din furaciuni. Clar?! La bogati si la moguli sa fie criza! Corect?!...
Devoalandu-si impostura, mascariciul nu mai are popularitate, are doar populime. De aceea se va intoarce mereu la pulime, e tot ce i-a mai ramas alaturi de intelectualii care gandesc cu stomacul.
Citește pe Antena3.ro
