Punctul pe Ei. Controversele durabile și apăsătoare ale politicii

Meciurile politicii și ale fotbalului, despre care scriam săptămâna trecută, sunt pecetluite de-acum prin rezultate definitive. Înfrânții și-au făcut rost de o amărăciune care, paradoxal, pare mai ușor de gestionat decât responsabiltatea cu care au fost împovărați învingătorii. Fiindcă învingătorii, după ce își vor fi consumat o firească și pasageră stare de euforie, vor fi sever examinați de maniera în care își vor onora promisiunile prin care și-au câștigat suporterii. De această dată nu vom discuta și despre fotbal. Fiindcă fotbalul este caracterizat de verdicte care nu rezistă prea mult în timp. Politica, în schimb, ne persecută prin verdicte durabile și mult mai apăsătoare.
   
Klaus Iohannis a obținut o victorie categorică în fața lui Victor Ponta. Întoarcearea spectaculoasă a rezultatului din primul tur nu poate avea decât o singură explicație. Și anume aceea că susținătorii mai multor candidați ieșiți din cursă au ales să voteze alături de Iohannis și împotriva lui Ponta. Iar acești votanți au așteptări care plusează în portofoliul de promisiuni prin care Iohannis și-a convins susținătorii inițiali. De aceea cred că noul mandatat de la Cotroceni va avea o misiune cu mult mai dificilă decât cea asumată, inevitabil, față de formațiunea politică din care face parte. Declarațiile satelite de după anunțarea rezultatelor sunt edificatoare în acest sens.
   
Elena Băsescu, în sinceritatea sa mai mult decât naturală, consideră că victoria lui Klaus Iohannis nu reprezintă nimic mai mult o decât dulce răzbunare pentru muntele de umilințe și jigniri îndurate în ultimul timp de ”băsiști”. Cealaltă Elenă, Elena Udrea, se leapădă de sentimentalisme și negociază la concret partizanatul cu Traian Băsescu. Ea susține că, la vot, reacția anti-Ponta a fost mai puternică decât reacția pro-Iohannis. Și îi atrage atenția noului președinte că nu ar vrea ca peste cinci ani să-i afle blazați sau dezamăgiți pe acești votanți de ocazie. În traducere liberă asta înseamnă că dacă Iohannis nu va continua programul lui Traian Băsescu va avea de suportat consecințe ușor previzibile.
   
Transpunerea în practică a contractului dintre Klaus Iohannis și susținătorii săi oficiali se încadrează într-o firească normalitate. Poziționarea lui Klaus Iohannis față de adversarii politici declarați va parcurge și ea o rețetă la fel de firească. Mult mai greu îi va fi noului președinte să gestioneze relațiile perverse ale politicii. Și, chiar dacă ar fi tentant un pronostic în privința reușitei sau a nereușitei, rămân nerăbdător în așteptarea decontului la care va fi obligat în timp noul președinte.