Punctul pe Ei. Hărmălaia anti-Popescu e glumeață rău de tot

Cursa pentru președinția FRF devine tot mai amuzantă. Candidații înscriși în hărmălaia anti-Popescu și țuțării din atârnarea acestora par fătați din capriciul unor împerecheri glumețe. Parte dintre oponenți, cei motorizați de un infantilism seducător, și-au asumat responsabilitatea de a-l concura pe Gică Popescu la vedere. În lucrarea pe după colț s-au înscris blatiștii care nu acceptă riscul competiției. Șmecherii stau pe mal pentru a nu lua apă-n gură în cazul unui eșec.
   
Populația fotbalagistă a fremătat la un moment dat, animată de zvonul că însuși Dumitru Dragomir ar dori să se înscrie în cursa pentru șefia FRF. Gustul revanșei după eșecul lepefist putea activa, teoretic, o astfel de inițiativă. Mulți chiar îl creditau pe Dragomir cu capacitatea de a păcăli votul. Dar Mitică, după ce s-a fript cu Iorgulescu, rămâne doar un debarcat. Prost n-a fost niciodată. Instinctul de conservare îl ține la distanță de riscul unui al doilea eșec pe cont propriu. Prin alte manevre a încercat el să-și valorifice abilitățile de combinator. Prima variantă ar fi fost aceea de a-l convinge pe Gheorghe Chivorchian să candideze. Dar nici Chivorchian nu este omul care să se lase dus pe drumuri de cai nepotcoviți. Așa că Mitică a încercat să prepare tochitura anti-Popescu din resturi ale pretenției de șefie: Răzvan Burleanu, Vasile Avram, Marcel Pușcaș sau, și mai și, Sorin Răducanu.
   
Coaliția gășcară pusă la cale de Dumitru Dragomir încropise, la un moment dat, oarece speranță. Speranță care s-a risipit însă atunci când Gică Popescu și echipa sa și-au lansat oficial candidatura printr-un program bine documentat, bine lucrat și destul de convingător în relația cu votanții. Culmea este că după respectiva lansare vorbele bune n-au venit dinspre susținătorii lui Gică Popescu. Nu! Cei care au vitaminizat candidatura olteanului au fost tocmai adversarii săi. Cei care, încercând să-i dea la gioale, au demonstart că n-au cu ce.
   
Marcel Pușcaș spunea că programul este bun, dar greu de transpus în realitate. Să înțelegem că pentru lejeritatea lucrării ar fi fost mai bun un program prost? Despre Vasile Avram prefer să nu mai vorbesc. Fostul de la CCA, dorind să demonstreze cât este de capabil, a vorbit în public. Și s-a dat de gol în așa hal încât nu mai are decât șansa de a se parca pentru ceva vreme în fundul curții. În fine, ajungem și la cel mai fervent susținător al lui Gică Popescu. La Răzvan Burleanu. Prețiozitatea prin care încearcă să epateze acest Mini este de tot râsul. Băiatul este victima culturii la hectar. Când vorbește despre fotbal am impresia că asist la un curs despre creșterea peștilor în iarbă. Și, atunci, ajungi la concluzia despre care vorbeam. Că Răzvan Burleanu este cel mai fervent susținător al lui Gică Popescu. Pentru că atunci când concurezi cu nimeni n-ai cum să nu câștigi.