Răstimpul răbdării

Între a fi prost şi a fi luat de prost există universul răbdării şi al smereniei. Principalele virtuţi ale creştinismului. Poporul român nu este prost. Nu este un popor vegetal şi nici o mămăligă incapabilă să explodeze. Este un popor răbdător şi smerit.

Ar putea cineva să creadă că smerenia e un atribut al neputinţei, al cedării necondiţionate, al lipsei de perspectivă, al resemnării. Să nu creadă! Smerenia are ca echivalent uzual în limba română "cuminţenia". Cuminţenia cuprinsă în versetele scripturice care ne învaţă "să dăm Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu".

Pe şleau
Cât de prost poţi să fii ca să nu-ţi dai seama că tot ceea ce a făcut Partidul Social Democrat la Turnu Măgurele nu a fost decât un exerciţiu de imagine în forţă?! O scamatorie cu tehnica mass-media pe care ar putea să o desluşească imediat un copil care are toate simţurile alertate în aşteptarea unui miracol.

Cât de prost să fii ca să nu îţi dai seama că adunarea Partidului Democrat-Liberal de peste trei-patru zile nu a fost decât o replică la manifestarea pesediştilor?! Adică seriozitatea şi preocuparea pentru binele ţării reprezintă principiul diriguitor de acţiune al democrat-liberalilor, nu cloaca şi limbajul suburban.

Cât de prost poţi să fii ca să crezi în ceea ce spune preşedintele României, Traian Băsescu, anume că ţara noastră şi lumea întreagă are nevoie de tinichigii şi ospătari. Înseamnă să nu fi fost niciodată în ultimii zece ani într-un service auto şi să nu fi fost niciodată clientul nici unei terase de vară!

Cât de prost să fii ca să crezi că Monica Iacob Ridzi, Nemischi şi alţii ca ei trebuie anchetaţi îndelung?! Cu efort parlamentar, susţinut şi întreţinut de la Bugetul de Stat?! Adică "nişte unii" au furat din banii publici fiind în exerciţiul unei demnităţi a statului român. Le ceri facturile şi gata! Gata, adică se aplică legile ţării, nu că-i împuşti. Dar se vede imediat, clar, ai cheltuit "atât" pentru un lucru pe care puteai foarte simplu să-l cumperi mult mai ieftin, întrebând eventual un prieten, în cazul în care nu ştii să foloseşti internetul. Ce este toată telenovela asta cu viori, tobe şi lacrimi, regizate în cel mai jalnic scenariu politic pe care şi-l poate imagina cineva?!

Cât de prost să fii ca să-ţi imaginezi că majoritatea politicienilor îşi ia în serios meseria de a-ţi sluji ţie interesele?

Cât de prost să fii ca să nu sesizezi play-back-ul pe care îl fac gagicile muzicii uşoare din România prin studiourile televiziunilor? Cât de prost să fii ca să nu îţi dai seama de felul în care tot felul de neaveniţi devin vedete ale caselor de înregistrări muzicale?

Cât de prost să fii ca să nu te ducă gândul la faptul că expresia unui moderator de sex feminin, bine clădită trupeşte, citez "acum aş vrea s-o iau în mod systematic", trădează nu numai un anume tip de subconştient, dar şi o utilizare (în mod superconştient) periculoasă a limbii române.

Cât de prost să fii ca să nu realizezi că fiecare ziarist lucrează în aşteptarea banilor, ca oricare alt angajat?

Cât de prost să fii ca să nu îţi dai seama că principiul "nimeni nu este mai presus de lege" reprezintă un ideal utopic de care râde oricare român?!

Cât de prost să fii ca să crezi că în societatea în care trăim toţi au şanse egale?

Cât de prost să fii ca să nu înţelegi că tot ceea ce înseamnă valoare spirituală, muncă cinstită, bun-simţ, corectitudine este marginalizat?

Cât de prost să fii ca să nu pricepi că maşina personală, ceasul, telefonul mobil şi ţoalele reprezintă adevăratul tău curriculum vitae în orice discuţie?!

Cât de prost să fii ca să nu sesizezi faptul că statul nu face nimic, dar absolut nimic pentru tine şi că în consecinţă îţi ia banii degeaba făcând abuz de putere?!

În fine, poate că există vreo câţiva care nu se gândesc la toate astea, dar aceia, unde vor fi fiind, sunt nişte sfinţi. Noi, restul, parcurgem cu pasul piticului universul smereniei şi al răbdării.

Mi-am adus aminte de un paradox al lui Socrate, mi se pare, rămas în istorie sub forma unei parabole. Cică "Ahile Cel Iute De Picior" nu va putea să întreacă niciodată broasca ţestoasă aflată cu un metru în faţa lui. De ce? Pentru că îi desparte un segment de dreaptă care este compus dintr-o INFINITATE de puncte. Poporul ăsta străbate veşnicia la pas. Cam asta e.