Rata redusă de vaccinare- rezultatul al unei crize de încredere în autoritați

În timp ce țările din vestul Europei sunt în plin proces de ridicare a restricțiilor impuse de pandemie sau se aliniază la generalizarea certificatului verde ca o condiție de acces la activitățile social-economice, mai multe țări din est se îndreaptă dramatic spre scenariul Lombardia. 

România este în pragul catastrofei sanitare. Președintele Iohannis, copleșit de situație, declară „eșecul statului” fără să și-l asume, deși a acționat în toți anii trecuți de la instalarea lui la Cotroceni după modelul absolutismului monarhic „L’Etat c’est moi”. În Bulgaria se înregistrează cel mai mare număr de decese din Europa, raportat la populație, iar în Letonia se instituie starea de urgență sanitară impusă de sufocarea spitalelor cu cazurile grave de COVID-19.  

Care sunt cauzele acestei diferențieri nete apărute în valul patru al pandemiei, care arată că Europa are două viteze nu doar în privința dezvoltării economice, unde indicatorii sintetici desenează un zid între est și vest mai greu de dărâmat decât cel al Berlinului? 

Prima explicație este legată statistic de vaccinări. Portugalia, Spania, Danemarca au, practic, majoritatea covârșitoare a populației vaccinată, cu pondere de peste 90 la sută. Pe ansamblul UE procentul se apropie de 50 la sută, dar România, care are doar 34 la sută din populație vaccinată, și Bulgaria, cu doar 23 la sută, se plasează în coada acestui clasament, pe ultimele două locuri. Dacă luăm în calcul și vecinii - Republica Moldova și Ucraina - cu grade de vaccinare și mai reduse, vedem că ne aflăm în regiunea cu rata de îmbolnăviri cea mai ridicată, dar și cea mai expusă la contaminare prin lipsa imunizării în masă.

Să reținem că în niciuna din țările UE nu s-a pus problema accesului la vaccinuri. Dimpotrivă, chiar se reclamă și se află sub anchetele procurorilor un exces la achizițiile de vaccinuri. Așadar, altele sunt cauzele eșuării campaniilor de vaccinare în țările aflate acum în stare de „comă”, cu sistemele sanitare copleșite.    

Sociologii extrag din sondajele de opinie ca un factor de frânare a vaccinării încrederea redusă în autorități. Publicația Politico menționează o corelare directă între gradul de vaccinare scăzut din România, Bulgaria și Letonia cu cele mai mici cifre ale încrederii în guvernele respective. La începutul lui octombrie 2021, aproape 90 la sută dintre români cred că țara merge pe o direcție greșită, procent la maxim istoric, care confirmă falia uriașă dintre autoritățile decidente și populație. 

În țările din est, politicile sanitare și de administrare a crizei COVID au fost influențate decisiv de rațiuni electorale. Iohannis chema populația la vot în plină extindere a valului doi și după acest „model” cinic, liberalii au strâns recent, la congresul lor, 5.000 de delegați în Capitală, unde s-a dezvoltat apoi un focar COVID exploziv. Bucureștii au intrat în zona roșie, cu rate incredibile de infectări. În Bulgaria se pregătește a treia rundă de alegeri din ultimul an, iar măsurile restrictive recomandate de specialiști sunt amânate. Este clar că acolo unde sunt crize politice și guverne slabe, autoritățile se feresc să „supere” populația, lăsând la „liber” protecția. Să nu uităm „bucuria” liberalizării totale de circulație din timpul verii, fervoarea festivalurilor grandioase, cele mai mari din Europa, plătite acum scump de români și de bulgari.

Cumularea acestor factori, potențați de dezinformări, scenarii catastrofice și manipulări grosiere, parte a unui război hibrid aplicat cu succes în est, provoacă o criză adâncă în societate, mai greu de depășit doar cu vaccinul.