Dacă tot se apropie Ziua Mărţişorului, ce surpriză credeţi că le-a anunţat pensionarilor din Capitala scumpei noastre patrii R A T B, prin directorul său general, Vincenţiu Daniel Antonescu? Nici mai mult nici mai puţin decât “introducerea unui sistem limitat de gratuităţi”! Mai direct spus, restricţionarea călătoriilor gratuite ale pensionarilor în funcţie de oră şi reducerea lor la 90 pe lună. Ceea ce ar însemna 3 călătorii pe zi, urmând ca gratuităţile să nu fie valabile decât într-un anumit interval orar. În fapt, RATB pune pensionarii în regim de libertate condiţionată!
Pentru ca nu cumva vre-un pricinos să spună că numai pensionarii beneficiază de atenţia regiei, măsurile anunţate vin la pachet cu majorarea tarifului la 1,80 sau 2 lei per călătorie. În acest fel, RATB va înregistra, după cum declară domnul director general, “resuscitarea încasărilor”. Ce-i drept, măsurile nu se vor aplica fix de la 1 martie, dar nu putem trece peste împrejurarea că ele au fost aduse la cunoştinţa marelui public în aceste zile, când mai fiecare dintre noi se gândeşte ce surprize frumoase să le ofere celor dragi.
Contrariază şi revoltă mentalitatea contabilicească de care dau dovadă- încă o dată!- nişte indivizi plătiţi de la ban public să gândească şi să lucreze pentru a asigura bucureştenilor condiţii civilizate pe toate rutele de transport în comun. Sau, preluând sloganul lui Vincenţiu Daniel Antonescu, să determine “resuscitarea calităţii serviciilor regiei”. Acest indicator- calitatea serviciilor RATB- fiind, după cum se cunoaşte, cam de multişor poveste, în moarte clinică la respectiva regie!
Prin urmare, pensionarii nu vor mai putea beneficia de călătorii gratuite decât între anumite ore, pe care le-au prestabilit funcţionarii regiei. Să o recunoaştem, faţă de soluţia “ieşirii pe cale naturală din sistem”invocată de pseudo-premierul Emil Boc şi prin mizerabila Lege a pensiilor- votată fraudulos sub bagheta tandemului Roberta Anastase şi a Sever Voinescu şi care operează nestingherită şi azi -, “sistemul limitat” al gratuităţilor de transport RATB pentru pensionari, preconizat de directorul Vincenţiu Daniel Antonescu, este ceva mai îngăduitor. Exact ca în amara butadă despre “Bomba cu Nikotroni” scornită pe seama drasticelor restricţii impuse populaţiei în ultimul deceniu al “Epocii de Aur”: nici nu te omoară, dar nici nu te lasă să trăieşti!
Trec,deocamdată, peste amănuntul că asemenea idee aduce a discriminare în toată regula şi sunt curios să ştiu după ce criterii a fost stabilit embargoul? Pe baza căror argumente s-a dictat orarul în care operează gratuitatea sau non-gratuitatea călătoriilor? Şi ce va face, în condiţiile astea, pensionarul care are oră la doctor fix în afara permisiei date de RATB? Cere medicului să îşi regleze programul consultaţilor în funcţie de ce vrea nu ştiu care contabil al regiei? Asta ca să nu punem la socoteală că unor pensionari s-ar putea să le vină ideea de a merge seara la un spectacol, la un film sau la unele manifestări organizate special pentru vârsta a treia de către Primăria Generală şi de primăriile de sector, după ce s-au epuizat cele 3 călătorii permise de marii socotitori de la regia în curs de “resuscitare a încasărilor”.
Să admitem, totuşi, că există o serie de considerente reale care impun asemenea măsuri. În cazul acesta, întrebarea de elementar bun simţ ar fi: cum se vor regăsi, punctual, sporurile financiare realizate în urma aplicării măsurilor preconizate în calitatea şi corectitudinea transportului bucureştean în comun? Aşteptam de la directorul general Vincenţiu Daniel Antonescu să ne spună, cu subiect şi predicat, ce anume s-a gândit să întreprindă regia pentru ca în Bucureşti să avem un transport public modern, fluent, civilizat. Din păcate, în afara unor promisiuni …promiţătoare nu prea am găsit în interviul dlui director general prea mare lucru.
Dar, pentru a nu fi acuzat că nu văd şi părţile bune din interviul cu pricina, salut ideea domnului Vincenţiu Daniel Antonescu privind stabilirea unui grafic riguros şi precis al traficului tramvaielor, autobuzelor sau troleibuzelor pe care bucureştenii să îl găsească afişat în fiecare staţie. Grafic pe care regia să îşi asume obligaţia de a-l respecta cu stricteţe şi de a sancţiona prompt şi sever orice abatere. Cât despre pictarea respectivelor tăbliţe, aici chiar că nu am nici-o apăsare, fiind convins, de pe acum, că se vor găsi mintenaş nişte firme prietene care, vorba aia, trebuie să mănânce şi gura lor ceva…
Deocamdată, ideea domnului Vincenţiu Daniel Antonescu şi a colaboratorilor săi de a institui “o formă un pic controlată” de restricţionare a gratuităţii călătoriilor pensionarilor cu mijloacele RATB se află în stadiu de propunere, ea urmând să fie dezbătută de către onor Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Profit de răgaz pentru a atrage atenţia factorilor decidenţi că ,în acest caz, nu avem de-a face doar cu “o formă puţin controlată” (după cum mieros ne asigură dl director general), ci cu o formă discriminatorie şi abuzivă de limitare a unui drept elementar al fiecărui cetăţean de a beneficia, fără nici-un fel de restricţii arbitrare, de servicii la standarde cu adevărat moderne. Limitare abuzivă şi discriminatorie la care , în cazul că o vor vota, onor membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti se vor face părtaşi.
Cu câtăva vreme în urmă, pe când nişte alţi aşa-zişi reformatori de la FORT se gândiseră să anuleze gratuităţile de care dispun pensionarii pe căile ferate, colegii de la “Jurnalul Naţional” m-au ajutat să public un articol în care exprimam protestul categoric împotriva preconizatei interdicţii. Nu am fost, bineînţeles, singurul care şi-a făcut auzită împotrivire, aşa încât FORT-iştii au cedat, Am speranţa că şi acest avertisment nu va rămâne fără răspuns.
Care răspuns, sper să nu fie iscălit cu un stilou dintre cele cu peniţă de aur, fiecare de câte 1700 RON bucata, din setul achiziţionat de precedenta conducere a RATB în perioada 2010-2013…