In campania asta electorala, in care-si joaca totul (pozitie, cariera, libertate), Traian Basescu face iar ce stie cel mai bine sa faca. Se victimizeaza aplicat. E, din nou, ca rapidistii pe vremea pestelui oceanic de pe zidurile dinspre triaj ale Giulestiului, singur impotriva tuturor. Iar pare opresatul perfect. Toti politicienii, inclusiv ai lui, l-ar detesta. Pentru ca nu i-ar fi protejat in fata justitiei. Presa l-ar persecuta. Pentru ca n-ar fi lasat-o sa faca jocuri antinationale. Oamenii de afaceri l-ar uri. Pentru ca nu ar mai permis furtul de la stat si imbogatirea frauduloasa. In teorie, presedintele suspendat e definitia omului necajit. Daca l-ai vedea pentru prima oara-n viata, te-ar podidi plansul. Bietul om, cum se lupta el, singur-singurel, pentru binele poporului. Si cum nu-l lasa lumea rea sa i-l faca; pe el, binele. Asa ca i-l face oricum, cu forta daca-i nevoie, pentru ca nu te joci cu modernizarea statului.
In practica, insa, daca n-ai venit alaltaieri in Romania direct de pe Planeta Gigantilor si ai macar un sfert de creier functional, vezi ca situatia din teren sta un pic invers decat o prezinta, intr-adevar, cu talent, marele si abuziv autointitulatul reformator al statului. Politicienii-l detesta pentru ca e mincinos, santajist, lacom si razbunator. Si fiindca, dupa ce s-a folosit pe rand de ei, i-a dat pe mana procurorilor. Pe care i-a numit politic si care-i mananca din palma. Presa e 90% a lui. Ce n-a putut sa cumpere ori sa preia cu de-a sila a falimentat. Ce n-a reusit inca sa falimenteze sta sub cizma controalelor si a presiunilor descreierate asupra marilor clienti de publicitate. Omul a ajuns pana la performanta inegalabila de a aparea in fiecare seara la televizor dupa ce, in prealabil, se tavaleste pe jos toata ziua ca i se bareaza discretionar si ilegal accesul in studiouri si ca poporul suveran nu se poate adapa din izvorul intelepciunii sale. Oamenii de afaceri au toate motivele din lume sa-l urasca. A facut praf si pulbere tot mediul economic, a sugrumat (prin camarila proprie) orice tendinta de dezvoltare de business fara bir la stapanire, a acaparat (tot prin camarila) controlul robinetelor cu bani. Toti cei care nu i s-au supus neconditionat, facand pe independentii sau incercand sa-si negocieze supravietuirea-n business, s-au saturat de dat cu subsemnatul la procuratura, au vazut in toata splendoarea lor peretii interiori ai arestului preventiv sau, dupa caz, pe cei ai celulei.
Mai sunt zece zile din acest razboi al lumilor. Ambele tabere consuma energii si bani. Extrem de multi bani intr-o tara extrem de saraca, vlaguita de criza si (oficial) secatuita de resurse financiare. Una dintre cele doua lumi ofera continuitatea. Probabil ca exista suficienti oameni care si-o doresc. Le-o fi mers bine dupa 2004 si s-or simti impliniti. Nu-i tine nimeni, sunt liberi sa voteze pentru continuitatea basista. Cealalta lume promite o tara 'altfel'. Sunt destui care cred sau macar spera ca e posibil ca Romania sa arate altfel decat un ospiciu. Nici lor nu le incuie-n nas nimeni usa sectiei de votare. Pe 29 iulie 2012, romanii au posibilitatea sa-si aleaga, cu mana lor, lumea in care vor sa traiasca. Nimic nu-i va scuza daca n-o vor face.