Statul a extins Programul Rabla, de la maşini la frigidere şi aspiratoare. N-ar fi mai bine ca românii să poata casa şi cărţile de economie din vremea comunismului, iar cu banii primiţi să cumpere cărţi de economie capitalistă?
Editura Libertas a lansat zilele trecute o carte extrem de incitantă: "Reconstrucţia libertăţii" a lui Walter Block. Autorul apără într-o manieră consecventă dreptul oamenilor de a face tot ce doresc cu persoana şi proprietatea lor, atât timp cât respectă dreptul celorlalţi de a proceda la fel.
Vă mai aduceţi aminte de protestele sindicatelor privind inegalitatea dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte pensiile aferente pilonului II? Block susţine că această stare nu e produsă de discriminările angajatorilor, ci de efectele asimetrice pe care le are căsătoria. Ca urmare a responsabilităţii inegale dintr-o familie obişnuită cu privire la creşterea copiilor, efectuarea cumpărăturilor, a curăţeniei, spălatul rufelor, prepararea hranei şi o mulţime de alte asemenea activităţi, o soţie câştigă 40% din salariul soţului. În schimb, nu există nici o diferenţă de plată între femeile şi bărbaţii care nu au fost niciodată căsătoriţi; salariile acestora sunt aproximativ egale. Raportul de
60%-75% dintre venitul femeilor şi cel al bărbaţilor, atât de mult scos în evidenţă, este de fapt un amalgam între cele două grupuri foarte diferite de oameni: cei căsătoriţi şi cei necăsătoriţi.
Ştiţi ce părere are Walter Block despre "breslele" notarilor, consultanţilor fiscali sau taximetriştilor – profesii licenţiate? Legislaţia reprezintă o încercare de a restrânge acţiunile unor oameni, astfel încât membrii breslelor să-şi protejeze marjele de profit. Dacă breslele pot preveni intrarea potenţialilor concurenţi în sectorul lor de activitate averea membrilor lor va creşte. Şi evident motivaţiile "sunt ascunse în spatele vorbăriei fără sfârşit despre interesul public", subliniază Block.
O altă solicitare "la modă" în România este asmuţirea Consiliului Concurenţei împotriva supermarketurilor, chiar dacă raportul calitate-preţ e considerat cel mai bun de consumatori. Numai că în viziunea etatiştilor "faptul că cineva promovează interesele consumatorului nu constituie o modalitate de apărare; într-adevăr, face parte chiar din actul de acuzare. Să vinzi la un preţ mai scăzut decât concurenţii este la prima vedere o dovadă de concurenţă neloială; să vinzi la un preţ mai ridicat înseamnă profit de monopol; să vinzi la acelaşi preţ cu toţi ceilalţi este dovadă de conspiraţie pusă la cale împreună cu ceilalţi agenţi de pe piaţă".
Şoferii sunt nemulţumiţi de starea drumurilor, ziarele publică reportaje în care arată că străzile care se repară costă triplu decât în mod normal şi că, în loc să se ocupe de starea carosabilului, primăriile "plantează" borduri. Ştiţi care e soluţia? Privatizarea drumurilor, tunelelor, podurilor şi străzilor, fiindcă – potrivit lui Block – "este greu de imaginat că cineva s-ar putea achita mai prost de treaba de care se ocupă acum administratorii de stat ai drumurilor". Mai rămâne de discutat doar problema siguranţei pe drumurile private. Aici Block vine cu un exemplu: atunci când o companie de transport aerian suferă un accident, ea se confruntă în general cu scăderea dramatică a numărului de pasageri. Companiile aeriene cu o foarte bună tradiţie în ceea ce priveşte siguranţa, care au întreprins sondaje de opinie, au aflat că oamenii sunt conştienţi de importanţa siguranţei şi că aceasta reprezintă un criteriu important în alegerile lor. În mod similar, proprietarii privaţi de drumuri vor fi în măsură să stabilească reglementări şi practici care să asigure siguranţa pe drumurile lor. Ei îşi pot impune punctul de vedere asupra şoferilor, vehiculelor şi drumurilor – principalele elemente ale siguranţei circulaţiei. Ei pot interzice, mult mai uşor decât birocraţia guvernamentală, accesul automobilelor periculoase pentru ceilalţi participanţi la trafic.
Şi ar mai fi încă un aspect de semnalat. Pentru că rolul taxei pe primă înmatriculare este unul ecologic, iar Block spune că proprietarii străzilor private pot realiza limitări mai eficiente decât birocraţia neguvernamentală, Guvernul ar putea să nu se mai preocupe de această chestiune.
Apropo de mediu. Statul a extins Programul Rabla, de la maşini la frigidere şi aspiratoare. N-ar fi mai bine ca românii să poată casa şi cărţile de economie din vremea comunismului, iar cu banii primiţi să cumpere cărţi de economie capitalistă?
Vă mai aduceţi aminte de protestele sindicatelor privind inegalitatea dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte pensiile aferente pilonului II? Block susţine că această stare nu e produsă de discriminările angajatorilor, ci de efectele asimetrice pe care le are căsătoria. Ca urmare a responsabilităţii inegale dintr-o familie obişnuită cu privire la creşterea copiilor, efectuarea cumpărăturilor, a curăţeniei, spălatul rufelor, prepararea hranei şi o mulţime de alte asemenea activităţi, o soţie câştigă 40% din salariul soţului. În schimb, nu există nici o diferenţă de plată între femeile şi bărbaţii care nu au fost niciodată căsătoriţi; salariile acestora sunt aproximativ egale. Raportul de
60%-75% dintre venitul femeilor şi cel al bărbaţilor, atât de mult scos în evidenţă, este de fapt un amalgam între cele două grupuri foarte diferite de oameni: cei căsătoriţi şi cei necăsătoriţi.
Ştiţi ce părere are Walter Block despre "breslele" notarilor, consultanţilor fiscali sau taximetriştilor – profesii licenţiate? Legislaţia reprezintă o încercare de a restrânge acţiunile unor oameni, astfel încât membrii breslelor să-şi protejeze marjele de profit. Dacă breslele pot preveni intrarea potenţialilor concurenţi în sectorul lor de activitate averea membrilor lor va creşte. Şi evident motivaţiile "sunt ascunse în spatele vorbăriei fără sfârşit despre interesul public", subliniază Block.
O altă solicitare "la modă" în România este asmuţirea Consiliului Concurenţei împotriva supermarketurilor, chiar dacă raportul calitate-preţ e considerat cel mai bun de consumatori. Numai că în viziunea etatiştilor "faptul că cineva promovează interesele consumatorului nu constituie o modalitate de apărare; într-adevăr, face parte chiar din actul de acuzare. Să vinzi la un preţ mai scăzut decât concurenţii este la prima vedere o dovadă de concurenţă neloială; să vinzi la un preţ mai ridicat înseamnă profit de monopol; să vinzi la acelaşi preţ cu toţi ceilalţi este dovadă de conspiraţie pusă la cale împreună cu ceilalţi agenţi de pe piaţă".
Şoferii sunt nemulţumiţi de starea drumurilor, ziarele publică reportaje în care arată că străzile care se repară costă triplu decât în mod normal şi că, în loc să se ocupe de starea carosabilului, primăriile "plantează" borduri. Ştiţi care e soluţia? Privatizarea drumurilor, tunelelor, podurilor şi străzilor, fiindcă – potrivit lui Block – "este greu de imaginat că cineva s-ar putea achita mai prost de treaba de care se ocupă acum administratorii de stat ai drumurilor". Mai rămâne de discutat doar problema siguranţei pe drumurile private. Aici Block vine cu un exemplu: atunci când o companie de transport aerian suferă un accident, ea se confruntă în general cu scăderea dramatică a numărului de pasageri. Companiile aeriene cu o foarte bună tradiţie în ceea ce priveşte siguranţa, care au întreprins sondaje de opinie, au aflat că oamenii sunt conştienţi de importanţa siguranţei şi că aceasta reprezintă un criteriu important în alegerile lor. În mod similar, proprietarii privaţi de drumuri vor fi în măsură să stabilească reglementări şi practici care să asigure siguranţa pe drumurile lor. Ei îşi pot impune punctul de vedere asupra şoferilor, vehiculelor şi drumurilor – principalele elemente ale siguranţei circulaţiei. Ei pot interzice, mult mai uşor decât birocraţia guvernamentală, accesul automobilelor periculoase pentru ceilalţi participanţi la trafic.
Şi ar mai fi încă un aspect de semnalat. Pentru că rolul taxei pe primă înmatriculare este unul ecologic, iar Block spune că proprietarii străzilor private pot realiza limitări mai eficiente decât birocraţia neguvernamentală, Guvernul ar putea să nu se mai preocupe de această chestiune.
Apropo de mediu. Statul a extins Programul Rabla, de la maşini la frigidere şi aspiratoare. N-ar fi mai bine ca românii să poată casa şi cărţile de economie din vremea comunismului, iar cu banii primiţi să cumpere cărţi de economie capitalistă?
Citește pe Antena3.ro