Coordonarea politicilor fiscale si bugetare, promovate de Guvern, cu politica monetara a BNR trebuie sa constituie o prioritate in 2007. Romania trebuie sa isi mentina cresterea economica si sa continue procesul de dezinflatie, pentru a putea reduce decalajul care o separa de statele Uniunii Europene si pentru a sustine o crestere constanta a nivelului de trai
La aproape doua luni de la aderarea la Uniunea Europeana, economia romaneasca este amenintata de riscuri care ii pot afecta substantial evolutia in anii urmatori. Cresterea accelerata a deficitelor externe, dublata de majorarea semnificativa a deficitului bugetar si de amplificarea presiunilor inflationiste constituie factori de instabilitate macroeconomica. Anul trecut, deficitul de cont curent a atins o valoare de aproape 10 miliarde de euro, adica 10,5% din PIB. Dezechilibrul extern a crescut astfel cu 45% fata de 2005, fiind determinat de importurile masive si de cresterea deficitului comercial. Diferenta dintre exporturi si importuri a ajuns in 2006 la 15 miliarde de euro, in crestere cu 45% fata de 2005. Mai mult, tendinta de crestere a deficitelor externe se mentine si in 2007, cand estimarile sugereaza ca deficitul de cont curent va depasi 11%-12% din PIB. In conditiile in care nivelul investitiilor straine nu va mai reusi sa atinga nivelul inregistrat in 2006 se ridica problema presanta a finantarii acestor dezechilibre. Adancirea deficitelor externe poate sa conduca astfel la amplificarea tensiunilor la nivel macroeconomic si sa afecteze considerabil procesul de dezinflatie. Un risc major pentru stabilitatea macroeconomica este reprezentat de explozia datoriei externe pe termen scurt. Soldul datoriei externe pe termen scurt a crescut de la 3,2 miliarde de euro, in 2004, la 13,6 miliarde de euro, in 2006. Nivelul atins anul trecut este, de asemenea, aproape dublu fata de nivelul inregistrat in 2005. Ponderea datoriei externe pe termen scurt, in totalul datoriei externe, a urcat de la 20% in decembrie 2005, la 33% in 2006. Serviciul datoriei externe pe termen a totalizat in perioada septembrie 2005-septembrie 2006 nu mai putin de 13,6 miliarde de euro. Astfel, ponderea in PIB a acestor plati a urcat la 15% in septembrie 2006, fata de 1,6% in 2004, in conditiile unei cresteri economice de aproape 8%. Mai mult, serviciul datoriei pe termen scurt a ajuns sa reprezinte 67% din rezervele internationale ale BNR, iar presiunea asupra politicilor monetare este in continua crestere. Un alt risc potential pentru procesul de dezinflatie este majorarea deficitului bugetar pana aproape de limita impusa de tratatul de la Maastricht. Deficitul bugetar a fost stabilit la 2,8% din PIB pentru anul in curs, in conditiile in care sumele necesare pentru functionarea Fondului Proprietatea si a Fondului National de Dezvoltare nu au fost prinse in bugetul pe 2007. Experienta ultimilor doi ani de executie bugetara defectuoasa, capacitatea redusa a administratiei de a cheltui resursele bugetare si lipsa unei restructurari profunde a cheltuielilor publice reprezinta tot atatea motive de ingrijorare pentru evolutia politicilor bugetare in 2007. Presiunea tot mai mare asupra majorarilor de venituri reprezinta, de asemenea, o potentiala amenintare pentru continuarea procesului de dezinflatie, in conditiile in care productivitatea muncii nu reuseste sa tina pasul cu programul de cresteri salariale. Capacitatea Bancii Nationale de a interveni, prin intermediul politicilor monetare pentru eliminarea si prevenirea riscurilor indreptate impotriva stabilitatii financiare, este tot mai limitata. In acest sens, coordonarea politicilor fiscale si bugetare, promovate de Guvern, cu politica monetara a BNR trebuie sa constituie o prioritate in 2007. Romania trebuie sa isi mentina cresterea economica si sa continue procesul de dezinflatie, pentru a putea reduce decalajul care o separa de statele Uniunii Europene si pentru a sustine o crestere constanta a nivelului de trai.Citește pe Antena3.ro