România, Banca Europeană pentru Deconstrucţie şi Nedezvoltare

Nicolas Sarkozy se simte umilit. Daca, in urmatoarele douaspre­ze­ce luni, Uniunea Europeana nu revizuieste acordurile Schengen, atunci Franta o sa-si suspende participarea la ele pana in momentul in care e pusa in miscare o "solutie politica". "Nu trebuie sa lasam gestionarea fluxurilor migratorii doar in mainile tehnocratilor si ale tribunalelor", spune Sarkozy. Presedintele francez vrea controale mai eficiente la frontierele Europei si posibilitatea de a reintroduce controale la frontierele interne, totul cu scopul de a limita migratia clandestina. De fapt, el isi doreste explicit limitarea imigrarilor de orice fel. Daca va fi reales, va reduce la jumatate numarul strainilor care se insta­lea­za anual in Hexagon. Sigur, problema e acel conditional din propozitia de mai inainte. Sarkozy e cu o luna inainte de alegeri si, chiar in sondajele din aceasta saptamana, nu sta prea bine pentru turul 2. El ataca furibund pro­blema imigrantilor ca sa castige cat mai mult din voturile Frontului National si ale altor grupari de extrema-dreapta.

Aflat pentru cateva zile in Franta, am urmarit atent toate dezbaterile pe care le-au iscat declaratiile presedintelui francez. Dincolo de aspectele electorale, un lucru pare sigur. Fata in fata cu criza, si Uniunea Europeana si spatiul Schengen se schimba si capata forme si directii noi in ritm rapid, in vreme ce noi nu am reusit sa ne integram nici macar in formele si directiile vechi. Si Traian Basescu se simte umilit, a recunoscut asta. Si are dreptate, in felul lui. L-a umilit realitatea. Aceasta lume rea care refuza sa se lase pacalita. Care nu vrea sa-i recunoasca performantele interne si internationale. In vreme ce sistemul basescian se zvarcoleste la Bucuresti in mocirla propriilor clici naravite la ban public, sistemul european devine din ce in ce mai exigent si mai zgarcit cu cadourile politice, menite sa acopere neputinte administrative de tot felul. O data cu sfarsitul actualei guvernari, Romania trebuie sa se regandeasca si sa-si reevalueze strategiile de integrare europeana, rapid si din mers. Asta ca sa poata, in sfarsit, sa obtina beneficiile integrarii. Deocamdata, de ani buni, noi platim in UE "cotizatii" mai mari decat sumele pe care reusim sa le obtinem de la acelasi organism, pentru dezvoltare. Pare ca am devenit membri pentru beneficiul altora, ca sa sustinem dezvoltarea altora. Si asta ar trebui sa ne faca pe toti sa ne simtim umiliti de felul in care aceste probleme au fost gestionate de strategul Basescu si de echipajul lui aflat in deriva.