Păi, ce?, are Franţa criminali ca ai noştri?! Nici vorbă, dom'le, românii sunt cei mai mari criminali din lume, cum te prind, cum te omoară! Zbuf, în secunda doi, nici nu apucă să vadă nimeni, te-a prins, te-a omorât, asta e! Da' măcar ştii că ai murit de mâna unui român! Infracţiuni.... infracţiuni... aici hai să zicem că ne-ar putea concura italienii, da' slăbuţ, zău, vorbind pe bune, slăbuţ. Italienii sunt infractori mult mai mici decât ai noştri. EI NE PRIND PE NOI, NU NOI PE EI!!!
Hai să păstrăm proporţiile. Vor fi având şi ei infractori celebri, da' nu ca ai noştri! Te pomeneşti că azi-mâine se laudă şi cu vreun criminal. Al Capone, Vito Corleone, creaţii cinematografice, dom'le, făcături de presă, ca Adrian Mutu şi Cristian Chivu. Ai noştri sunt adevăraţii mafioţi. Nelu din Cirogârla, Adrian din Piteşti, şefi de teză de doctorat în criminalitate!
Vin mie să-mi povestească despre cum stă treaba cu asasinări de preşedinţi de stat, cu răpiri de prim-miniştri, cu atentate la siguranţa statului, ce mai încoace încolo, cu infracţionalitatea, în general, mie???!!!, român?! Păi, le explicăm noi tot, de ce nu reuşesc încă să-şi atingă obiectivele. Asta este o chestiune cam macabră, recunosc, să trecem la lucruri mai lejere, să luăm de exemplu un concediu. Păi, ce?!, are Grecia peisaj ca al nostru?! Ori Italia, ori Spania. Elveţia.
Ce e Elveţia?! În primul rând că n-are mare, şi cu asta gata!, am încheiat discuţia. Bulgarii n-au munţi ca lumea, săracii. Din decenţă nu pomenesc despre alte ţări. La peisaj suntem din nou "prima-ntâi". Fără supărare. Asta e!
Aşaaaaa.... acum cu arta. Care artă? Io te întreb pe tine să-mi spui un domeniu, fie muzică simfonică, (fie şi uşoară), pictură, sculptură, literatură, unde nu am performat la cel mai înalt nivel. Îi las deoparte pe Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Tristan Tzara, Constantin Brâncuşi, Nicolae Grigorescu, Tonitza, George Enescu, Ciprian Porumbescu, pentru că aşa e uşor.... da' O-Zone?! De asta ce mai zici? Că nu-s români. Ba şi basarabenii sunt tot români, spun eu. Da' bine, atunci Marius Moga. Te-am lăsat fără replică!
Armata. Conducem detaşat în cele mai importante topuri. Armata română luptă în disperare pe unde apucă. Reprezintă varianta oficială şi atestată internaţional a criminalilor ăştia de pe stradă, care la rândul lor şi-au adus prinosul de muncă pentru propăşirea numelui ţării din care provin. Şi militarii români la fel. Răi, nene! Negri-n ceru' gurii. (Unii mor pentru ca să ne demonstreze cât de idioţi şi de lipsiţi de suflet suntem cu toţii!!!)
Am terminat. Ar mai trebui poate să pomenesc politica, dar aici standardele noastre depăşesc în mod evident orice nivel al democraţiei, şi problema economică, unde stăm, umăr la umăr, cu Statele Unite, din solidaritate cred eu, pentru că altminteri sunt convins că o ducem mult mai bine.