Am votat duminica, asudand pe niste drumuri si pe niste scari, in calitate de alegator. Mi se bagase in cap ca sunt cetatean votant si ma mandream cu aceasta calitate care aseza la dunga izmenele mele democratice. Basescu imi spune ca am votat ca un bou. Eu si alte opt milioane de copitate.
Doctorul Eliade Radulescu din Ploiesti mi-a transmis un mesaj al carui talc l-am inteles ramanand singur, cu ecoul vorbelor prietenului meu din copilarie, in urechi. Daca Traian Basescu se intoarce la Cotroceni, daca are curajul sa revina la Cotroceni, daca obraznicia lui va fi atat de urata, venim, este angajamentul meu, zice doctorul, 300 de mii de votanti, o mica parte din cei aproape opt milioane de cetateni care am votat impotriva lui, acolo. Vom fi la porti. Vom fi de fata, la portile Cotrocenilor. Nu vom striga, asa cum au strigat politistii, "Iesi afara, javra ordinara!' pentru ca el este deja afara. Vom tacea, iar printre noi, printre randurile noastre stranse, compacte, va trece spre Palat suspendatul.
Ce se va petrece mai departe bunul meu prieten? – intreb eu acum. Speri poate ca i se vor inmuia picioarele? Speri ca se va intoarce pe calcaie jenat sau afland ca sunteti acolo nu va mai veni asa cum n-a mai venit in multimi nepritocite de SPP si de partidul lui? Oare acest farsor se va prabusi? Daca vrea sa vina cu Udrea si Blaga si Videanu si Berceanu si Sulfina Barbu si Monica Macovei si Roberta Anastase ii veti lasa sa treaca printre randuri, in grup?
Si eu am fost la vot si am votat Da, adica sa se duca pe pustii Basescu. Cand isi va relua domnia, impotriva votului meu, voi fi si eu acolo. Vii si tu prietene, cel care-mi citesti randurile, cand Crin Antonescu ii va preda cheile, la Cotroceni, sa-i aratam cat de putini suntem, noi cei opt milioane? Singura rugaminte daca vii e sa pastrezi tacerea. Ca la o inmormantare, ca la o reinviere. E important sa nu spunem nimic. Doar sa fim acolo.
Am postat aceste randuri pe site-ul ampress.ro luni si am aflat in scurt timp cat de multi sunt cei dispusi sa-l intampine, cu protestul lor tacut, pe Traian Basescu la intrarea in palatul unde, conform statisticilor si votului majoritar, nu mai are ce cauta. Da, cifrele statistice arata ceea ce stiam toti. Ca in tara asta mai sunt si bebelusi si copii si tineri care n-au inca varsta majoratului si, in consecinta, nu pot fi numarati ca votanti. Ca nu mai suntem de mult 22 de milioane, ca anii mortuari Basescu au impins spre cimitire mii de batrani care intr-o tara a grijii fata de om ar mai fi avut zile. Ca familii intregi au plecat definitiv in lume. Ca, in consecinta, referendumul este valid, valid cu asupra de masura.
Curtea Constitutionala va lua, sunt convins, o decizie corecta. Va constata ca evidenta corectitudinea referendumului. Daca lucrurile nu vor sta asa, solutia doctorului Radulescu din Ploiesti ramane valabila. Il vom astepta pe suspendat, prezentandu-i onorul nemultumirii noastre, la portile Cotrocenilor. Si vom fi multi, multi, atat de multi incat nimeni nu ne va putea numara iar tacerea noastra va vorbi mai apasat si mai zdrobitor decat toate discursurile si scandarile puse la un loc.