Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ca tânăr jurnalist, cu aproape 20 de ani în urmă, am fost povățuită insistent, de toți cei de la care urma să învăț meserie, că există un soi de Biblie nescrisă și niște Dumnezei de care depinde societatea noastră și în ruptul capului să nu zgârii vreodată cu vreo critică aceste icoane pentru că orice societate are nevoie de ele. Mugur Isărescu și Patriarhul erau acești intangibili.
De-a lungul celor 20 de ani urma să constat că bănci erau devalizate în România prin mecanisme extrem de transparente, iar icoana Isărescu rămânea nepătată. Că ani la rândul populația a fost jecmănită prin comisioane dovedite de toate instanțele ca fiind ilegale, despre care Mugur Isărescu n-a suflat niciodată o vorbă care să-i apere pe împrumutații care au plătit și dublu decât trebuia , iar aceeași populație să-l coteze permanent ca principal depozitar al încrederii sale. Mai mult, acum când 156 de parlamentari și avocatul Piperea propun o lege pentru cei care nu-și mai pot achita creditul imobiliar astfel încât să nu râmână sclavii băncii toată viața lor, domnul Isărescu a declanșat o agresivă acțiune de manipulare în favoarea băncilor, înainte chiar ca acestea însele să aibă ceva de spus pe seama proiectului. Niciodată nu a fost mai vocal domnul Isărescu! Și niciodată nu a fost măcar puțin vocal atunci când BRD dădea creditele pentru VIP-urile politice care sunt anchetate acum de procurori. Până la factorul penal, Banca Națională are o importantă direcție de supraveghere bancară. De altfel, în cele mai grele momente ale ultimilor ani, domnul Isărescu a fost complice la nelegiuiri și nu salvatorul în lupta cu ele. A se vedea sprijinul total acordat Guvernului Boc, acordul pentru împrumutul de peste 20 de miliarde de euro care s-au dus în rezerva Băncii Naționale în timp ce Guvernul toca miliarde de euro pe hoțiile doamnei Udrea sau pe cele de la ANRP. A se vedea apoi sprijinul total acordat lui Traian Băsescu, dus până într-acolo încât în perioada referendumului domnul Isărescu să bage în sperieți populația cu creșterea cursului. Și atunci cum se explică soclul lui din toate sondajele de opinie indiferent de an, de contextul politic, de insitutul de cercetare? Nu e deloc ceva complicat. De 25 de ani s-a lucrat atent la această icoană. Mitul salvatorului a funcționat chiar și în cazul unor personaje mai puțin ofertante pentru acest rol, precum Theodor Stolojan. Prezența lui Isărescu în fruntea Băncii Naționale a fost utilă tuturor regimurilor.
Acum avem de-a face cu o nouă construcție pe scheletul acestui mit: Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Pasarea răspunderii în neant. Pentru că domnul Isărescu nu poate fi tras la răspundere vreodată pentru ceva. În schimb, dacă va da ordine, venite vor fi ca lacrimile scurse pe obrajii icoanelor făcătoare de minuni.
Competența economică a domnului Isărescu nu am căderea să o analizez. Dacă o fi guru, mie mi-a scăpat. Nu-mi aduc aminte să fie avut vreo poziție, bunăoară, în legătură cu Codul Fiscal, până când nu a avut ceva politic de făcut cu el domnul Iohannis. Dar, dacă după aproape 20 de ani de meserie, aș fi și eu azi în situația de a da vreo povață unui tânăr jurnalist, i-aș spune tocmai “Să nu-ți faci chip cioplit din domnul Isărescu!”
Citește pe Antena3.ro
