Sabia lui Adrian Nastase s-a dovedit stirba

"Aceste scopuri n-ar fi fost atinse daca Adrian Nastase ar fi luat decizia autosuspendarii din chiar prima zi cand s-au ivit semnele campaniei. S-ar fi creat astfel: imaginea unui om cinstit, care vrea sa lamureasca rapid o acuzatie incorecta, bantuit de insomnii la gandul ca e suspectat de afaceri ilegale; imaginea unui veritabil barbat politic, in stare sa ia decizii de unul singur si nu doar la presiunea pitifelnicilor din jur. Adrian Nastase n-a procedat astfel. A decis sa taie nodul gordian abia la doua saptamani de la declansarea campaniei"

La finele sedintei BNP de luni, 16 ianuarie 2006, Adrian Nastase a anuntat ca se autosuspenda din functia de presedinte executiv pana cand se vor clarifica juridic problemele legate de mostenirea sotiei sale.
Decizia lui Adrian Nastase e una strict personala. Fireste, inaintea sedintei de luni, colegii si amicii sai (sau, ma rog, cei care se dau drept amici) au avut grija sa apara in ziare ca momentul are o cota insemnata si din contributia lor. Adrian Nastase e presedinte executiv al PSD. Mai mult prin imaginea sa publica a trecut drept copresedinte al PSD, nu de putine ori prestatia sa fiind in concurenta cu prestatia lui Mircea Geoana. Echilibrul de forte de la nivelul echipei conducatoare ii da dreptate lui Mircea Geoana, care, in discursul sau absolutamente neinspirat de miercuri, 13 ianuarie 2006, a avut totusi o sugestie de bun-simt: Adrian Nastase e singurul in stare sa-si rezolve problemele.
I-a revenit asadar lui Adrian Nastase misiunea de a intreprinde pasii necesari pentru rezolvarea crizei. Anuntul privind autosuspendarea e doar unul dintre acesti pasi. Dupa interventia lui Mircea Geoana, presedintele executiv al PSD a facut o declaratie de presa in hotarele careia a anuntat ca s-a pus la dispozitia organelor de ancheta si a acuzat, in buna traditie a politicianului de Opozitie, actuala Putere ca s-ar afla in spatele campaniei impotriva sa. Miercuri, 12 ianuarie, cand s-a petrecut momentul mediatic, Adrian Nastase a declarat ca nu se va autosuspenda din conducerea PSD.
Tot luni, 16 ianuarie, Adrian Nastase a raspuns la intrebarile puse de jurnalisti. Cu vreo saptamana in urma, in acelasi sediu, Adrian Nastase refuza conferinta de presa, anuntand ca va spune ce si cum pe un post privat de televiziune.

Cum se explica momentul de ieri al autosuspendarii si al disponibilitatii de a se lasa ciuruit de intrebari?
Prin sesizarea primejdiei mortale intruchipate de continuarea campaniei: cea vizand imaginea sa de lider al unui partid de stanga si de veritabil barbat politic.
Radiografiind campania dusa in chestiunea mostenirii, omul simplu, neimplicat patimas in paruiala politica, nu poate sa nu sesizeze o bizarerie.

Intreaga tarasenie se reduce la dezvaluirea ca Dana Nastase, sotia fostului premier, s-a pricopsit cu o mostenire de un milion de dolari de la o matusa. Campania de presa - limitata la cateva ziare, dupa scenariul Elena Udrea - a insistat pe saracia matusii cu pricina.
O asemenea mostenire in cazul unei sotii de fost prim-ministru ridica in fata celor care au dus campania cateva intrebari al caror raspuns era absolut necesar:
a) de unde a avut acesti bani o batrana atat de saraca?
b) in ce masura acesti bani au fost plasati de Adrian Nastase pe numele unei rude a sotiei, care ruda, murind, nu va putea fi interogata?
c) daca banii provin de la Adrian Nastase, in ce masura ei au fost obtinuti pe cai licite?
d) daca au fost obtinuti pe cai ilicite, in ce masura s-a petrecut acest lucru pe vremea cand Adrian Nastase a fost premier?
e) la fel, daca au fost obtinuti de Dana Nastase, in ce masura a contribuit demnitarul Adrian Nastase la acest lucru sau macar a stiut de el?
f) daca banii isi au sursa in 1999, cand Adrian Nastase era in Opozitie, cum se explica faptul ca a reusit sa-i obtina in chip ilegal? Cine dintre stalpii fostei Puteri CDR-PD l-a ajutat?
Campania pe tema mostenirii n-a raspuns acestor intrebari.
Si dintr-un motiv simplu.

Ca in toate campaniile postdecembriste, ziarele care au dus aceasta campanie au primit de-a gata documentele de dezvaluit. Cei care au instrumentat cazul au avut grija insa sa nu se mearga mai departe cu dezvaluirile.
De ce?
Sunt cateva raspunsuri posibile:
a) pentru ca stiu ca banii nu au fost obtinuti de Adrian Nastase ca premier, ci de Dana Nastase. Fie prin afacerile pe cont propriu, fie de la tatal ei, Angelo Miculescu, om de afaceri postdecembrist controversat, mort la 9 februarie 1999;
b) pentru ca stiu ca banii sunt o parte infima din cei obtinuti de Adrian Nastase pe cai ilicite, dar nu vor sa spuna, scopul campaniei fiind nu descoperirea adevarului de catre o ancheta si tragerea la raspundere penala a vinovatului, ci lovirea imaginii lui Adrian Nastase ca om de stanga. O actiune menita a reduce drastic pretentiile lui Adrian Nastase de a conduce PSD alaturi sau chiar peste Mircea Geoana.
Judecand dupa bizareriile acestei campanii, putem presupune ca ea s-a vrut nu atat o lichidare a politicianului Adrian Nastase, cat mai ales o reducere a puterii acestuia in partid.

O reducere ce nu poate fi favorabila decat lui Mircea Geoana.
Cine a lucrat pentru Mircea Geoana e un alt mister. Un mister ce va fi dezlegat pana la urma.
In atari conditii, scopul campaniei a fost acela de a se lungi cat mai mult, astfel incat in ochii electoratului de stanga sa se intareasca imaginea unui Adrian Nastase bogat (confirmand zvonurile), dar mai ales lipsit de barbatie.
Prin desfasurarea ei timp de doua saptamani, campania si-a atins scopul. Ea a reusit doua lucruri extrem de importante pentru conspiratori:
a) sa confirme zvonurile potrivit carora Adrian Nastase e un ciocoi;
b) sa-l infatiseze pe Adrian Nastase in ipostaza dezastruoasa de ins ajuns la mana fostilor sai subordonati: Miron Mitrea, Mircea Geoana.

Aceste scopuri n-ar fi fost atinse daca Adrian Nastase ar fi luat decizia autosuspendarii din chiar prima zi cand s-au ivit semnele campaniei.
S-ar fi creat astfel:
© imaginea unui om cinstit, care vrea sa lamureasca rapid o acuzatie incorecta, bantuit de insomnii la gandul ca e suspectat de afaceri ilegale;
© imaginea unui veritabil barbat politic, in stare sa ia decizii de unul singur si nu doar la presiunea pitifelnicilor din jur.
Adrian Nastase n-a procedat astfel. A decis sa taie nodul gordian abia la doua saptamani de la declansarea campaniei.
Sabia cu care a incercat sa taie nodul s-a dovedit stirba!