"Aseara au venit sa ma bantuie in vis. Demonii traiesc in mine. Toata lumea ii are, cred. In anii pe care i-am petrecut studiind psihologia, am ajuns sa inteleg cum copilaria mi-a lasat urme adanci in suflet. Revolutia, pe cand eram baiat in Cuba. O femeie in varsta care, dimineata devreme, spala sangele de pe alee cu furtunul de gradina. In timpul acestor perioade cumplite, tatal meu era plecat. Dar acestia nu erau demonii – erau, pur si simplu, evenimentele care au invitat aceste entitati sa ma bantuie. A fost rahatul care a invitat mustele. Demonii erau frica mea, modul in care i-am manipulat pe cei care au incercat sa ma iubeasca. Egoismul si lacomia mea. Nu aveam niciodata suficient si astfel, nu aveam nimic. Astea erau ranile mele pline de puroi, iar demonii erau atrasi de mizeria din inima mea", marturiseste Alberto Villoldo in cartea sa, "Initiere si iluminare"(Ed. For You). O carte pe care o recomand cu toata caldura, caci continutul ei atinge existenta obisnuita, cotidiana a fiecaruia dintre noi si poate deschide o perspectiva noua asupra a ceea ce credem ca ni se intampla in viata. Villoldo spune ca nasterea, casatoria, prima iubire, venirea pe lume a unui copil, provocarea de a fi copil, ca si aceea de a fi parinte, trecerea de la adolescenta la tinerete si maturitatea sau batranetea sunt momente initiatice. In masura in care le depasim fara a ramane raniti, in masura in care le recontextualizam si privim catre fiecare moment de viata cu intelepciune, izbutim sa ne indepartam de acei demoni launtrici, despre care autorul vorbeste mai sus.
Cei sapte demoni ai omului pot fi invinsi de sapte ingeri. Sigur ca-i o metafora aceasta, dar – dincolo de metafora – binele si raul, expresii ale ingerilor si ale demonilor, ca si alegerea intre ele, stau in puterea omului. Demonul Maniei (le scriu cu litere mari tocmai pentru a le sublinia substanta) poate fi invins de catre Ingerul Pacii; cel al Lacomiei poate fi invins de catre Ingerul Generozitatii; Poftele instinctuale pot fi invinse de Puritatea Intentiei; Trandavia poate invinsa de curaj si Efort; Invidia poate fi invinsa de Compasiunea pentru propria persoana si pentru altii; Avaritia poate fi invinsa de Cumpatare; Mandria poate fi invinsa de Smerenie. Iata, acestia sunt "cei sapte demoni si cei sapte ingeri care-i pot invinge", desigur, daca noi alegem asta. Nu se intampla nimic de la sine in lumea noastra interioara; aici este locul liberului arbitru, chiar in noi insine, aici, in inima si in mintea noastra, este scena autentica a luptei dintre bine si rau. Demonii interiori sunt structuri ale creierului primitiv, structuri mostenite de catre toti oameni; in anumite conditii, fiecare dintre noi poate pica in capcana lor si, de-a lungul unei vieti, evenimentele – precum copilaria, tineretea, nasterea, iubirile noastre, provocarile din ele, batranetea etc. devin stimuli pentru o alegere formidabila intre demonii si ingerii din noi. Daca ramanem conectati cu partile superioare ale creierului omenesc, respectiv cu pacea, cu generozitatea, cu puritatea intentiei, cu efortul si curajul, cu intreaga putere de compasiune pentru noi si pentru ceilalti, cu smerenia si cumpatarea putem pretinde ca am ales sa existam in viata aceasta impreuna cu ingerii si prin puterea lor.
Alegerea intre demoni si ingeri este continuu prezenta si posibila pentru oricare dintre noi; sa fim constienti de asta. In fiecare eveniment de viata gasim un potential distructiv si unul inaltator; noi decidem directia, noi alegem demonul sau ingerul. Fortele primare, negative, agresive si rele se pot manifesta ca o consecinta a caderii noastre in manie, in lacomie, sub puterea fortelor instinctuale, a trandaviei, a invidiei, a avaritiei si a mandriei. Avem aici numele ingerilor care ne pot vindeca daca si noi alegem asta. Avem la indemana impulsurile mintii superioare, puterea iubirii si a increderii, care pot transcede intotdeauna raul din noi, structurile psihologice ale omului primitiv, cu o conditie; noi sa vrem asta. Oricare dintre demonii acestia ne-au bantuit si pe noi sau ne tin calea poate chiar acum; avem nevoie sa stim ca-i putem invinge, dar nu printr-o lupta cu sabia, ci prin imbratisarea ingerilor care-i pot mantui. Cand ne simtim asaltati de manie, in loc sa-i urmam cararile umbroase, putem alege sa ne indreptam ochii catre pacea launtrica. Manios poate fi oricine, dar a ramane in pace atunci cand lumea intreaga ar fierbe in manie devine exercitiul celui cu adevarat virtuos. A ramane generos, cand oricare altul ar manifesta avaritia sa, inseamna a alege ingerul in locul demonului. Asta-i alegerea noastra, asta putem face si nu doar pentru noi, caci fiecare mic avans al unei inimi si al unei minti devine un far ce-si daruieste stralucirea si celor din jur.