Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cum vor depasi statele criza deficitelor si a datoriilor cu inflatie sau suprataxare? Ideal ar fi ca politicienii sa returneze lichiditatea pe care au trimis-o spre 'tarile calde'. Dar cum acest lucru e putin probabil ramane sa vorbim de doua rele.
Americanii si-au inflatat moneda, preturile au crescut de doua ori si jumatate, salariile de doua ori, dar si-au rostogolit datoriile. Germania nici nu vrea sa auda insa de o astfel de varianta si atunci merge pe mana unui tratat fiscal prin care doreste sa impuna Eurolandului sa-si achite datoriile pe seama majorarii taxelor si a scoaterii la suprafata a economiei informale.
E drept, 'locomotiva' UE are amintiri urate din timpul Republicii de la Weimar si competitivitatea pe care o genereaza nu impune inflatarea monedei euro. Din pacate insa, tratatul fiscal ingroapa multe dintre economiile zonei euro. 'Tavalugul' taxelor inchide companii, trimite oamenii in somaj, face, practic, economiile sa nu mai functioneze. Acestea probabil ca isi vor achita datoriile, dar dupa plata viata economica a multor orase va arata precum cea din Hiroshima si Nagasaki dupa bombardament. Cu singura deosebire ca pe cele mai inalte cladiri ale metropolelor va flutura steagul protectorului german – nu al celui american – care mai arunca din cand in cand alimente din avion.
Pentru o persoana obisnuita deosebirea majora intre suprataxare si inflatie e aceea ca o majorare cu 5, 10 chiar 25% a preturilor, ii poate ciunti pana la un sfert din salariu, pe cand somajul i-l ia pe tot – 100%.
Sigur inflatia constituie tot o taxa – o forma de impozitare care n-are nevoie de legiferare, dupa definitia lui Milton Friedman –, dar daca politicienii iau decizia sa pastreze deficitul in anumite limite, din ce in ce mai reduse, si chiar sa-l aduca la zero pe termen lung, cum a facut – va amintiti – Administratia Clinton, inflatia ar putea fi micsorata ulterior. Spre deosebire de suprataxare care o data ce a 'ucis' entitatile economice nu le mai poate reinvia.
Si totusi daca 'panzerul' german nu renunta la varianta cu supraimpozitarea macar ar trebui sa faca un compromis. Modelul german nu se potriveste deloc unor tari precum Grecia sau Romania, ci mai degraba cel turcesc. Solutia, asadar, nu e majorarea taxelor si reglementarea mai drastica a activitatii comerciantilor pentru a se combate 'furtul', ci un impozit forfetar pe care sa-l achite oricine doreste sa desfasoare o activitate. Apoi dupa ce comerciantul plateste taxa face ceea ce vrea el. Creste sau reduce preturile, se targuieste 'ca la piata' in propriul magazin. De fapt, daca ne gandim bine, asta-i si esenta capitalismului – piata –, nu asigurarea de venituri statului...
Dar mai mult, sistemul fiscal trebui pus la punct in asa fel incat cine are posibilitatea sa plateasca taxa forfetara in avans sa primeasca un discount care sa fie cu atat mai mare cu cat aceasta se achita mai repede. Mai departe, in functie de usurinta cu care se plateste taxa se pot identifica ramurile dinamice si elabora strategii sectoriale, dupa cum se pot determina si care sunt domeniile deficitare ca oferta. Iar forfetarul trebuie, fireste, diferentiat in functie de profitabilitate si cash-ul generat de diversele domenii si daca se doreste a fi stimulate sau nu.
Citește pe Antena3.ro
