Sovieticii au avut dreptate: Cehoslovacia trebuia invadata

21 august 1968, ora 6:30 dimineata. Cu putin timp inainte a luat sfarsit reuniunea Prezidiului Permanent, inceputa pe la ora 4:00. Acum e in plina desfasurare sedinta Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, una dintre reuniunile febrile din maratonul de reuniuni ale nu mai putin febrilei zile de 21 august 1968. Azi noapte Ceausescu a fost trezit din somn de Paul Niculescu-Mizil cu vestea ca rusii au intrat in Cehoslovacia. Potrivit marturiilor fostului lider comunist, aghiotantul a sovait. Mizil l-a luat din scurt. Il sunase de la Praga, pe la 12:30, Eugen Ionescu, corespondentul Agerpres. Dupa ce-i spune sa convoace Prezidiul Permanent, Ceausescu telefoneaza la CC. I se raporteaza ca azi noapte, pe la 3:00, un curier de la Ambasada URSS a predat ofiterului de serviciu, intr-un plic deschis, o nota in ruseste, nesemnata, prin care tovarasilor romani li se aduc la cunostinta argumentele actiunii in forta. Documentul reitereaza teza kremlineza din ultimele luni: la Praga, Partidul Comunist nu mai stapaneste situatia si, daca nu se intervenea militar, socialismul era in mare pericol.

Dupa ce-i informeaza pe participanti despre textul Notei, Ceausescu propune ca liderii comunisti romani sa adreseze celor cinci o scrisoare de protest. Teza de fond a documentului: in Cehoslovacia "conducerea partidului" e "stapana pe situatie". Si, drept urmare, socialismul nu-i in pericol. Se reia, astfel, in dimineata unei zile tulburatoare pentru intregul Est, ba chiar si pentru intregul continent, o polemica mai veche intre Nicolae Ceausescu si Alexander Dubcek, pe de o parte, si Leonid Brejnev, pe de alta. Pana la caderea Cortinei de Fier, in Romania, dar si in alte tari din lagarul comunist, teza lui Ceausescu a fost impartasita fara rezerve. Interventia militara a fost total nejustificata.

Desigur, in planul relatiilor internationale, actiunea Moscovei nu poate fi aprobata. Fiecare tara are dreptul sa-si aleaga si sa-si suporte regimul care-i place. Nimeni nu-si poate permite sa intervina militar pentru a rasturna regimul respectiv. Sunt acestea principii pe care s-a intemeiat si se intemeiaza ordinea internationala, fara de care planeta ar fi o jungla in care animalele mici sunt sfasiate de cele mari.

Prezentul vorbelor nu mai corespunde realitatii. Mai exacti am fi daca am spune ca erau si se intemeiau. Azi, dupa invadarea Irakului de catre trupele anglo-americane, sub pretextul ca poporul irakian suferind trebuie ajutat, principiile de temei ale ordinii planetare sunt vorbe de arhiva. Oricum, in august 1968, aceste principii mai erau valabile sau, cel putin, mai erau afisate de catre Marile Puteri. In plan international, invazia n-are nici o baza juridica. In planul lagarului comunist, ea are insa perfecta justificare. Aprecierea corecta a realitatii cehoslovace apartine sovieticilor, si nu lui Nicolae Ceausescu. Fie si la o simpla ochire, echipa Dubcek scapase lucrurile de sub control. Promovarea reformelor in chip spectaculos, fara masurile de tinere in frau si pe fondul intarzierii in stalinismul lui Novotny, dusese la o explozie politico-sociala ce zguduia din greu temeliile socialiste ale tarii. Prins intre atacurile conservatorilor si presiunea strazii, Dubcek se manifesta confuz, fara nici un plan bine pus la punct, dar mai ales, fara nici un instrument de supraveghere a proceselor in convulsie.

Treptat-treptat, gratie dorintei lui Dubcek de a se sprijini doar pe reformisti in batalia cu dogmaticii stalinisti, cand el trebuia sa dea in amandoua fractiunile, socialismul e pus la indoiala: libertatea presei duce inevitabil la discutarea fundamentelor marxist-leniniste, libertatea de asociere favorizeaza aparitia partidelor burgheze. Daca nu interveneau sovieticii, Cehoslovacia trecea la capitalism. De unde stim asta? Din evolutia lui 1989. A fost suficienta o singura fisura, o singura fereastra intredeschisa, pentru ca socialismul sa intre in plin proces de naruire. Spre deosebire de 1968, sovieticii n-au mai intervenit. Si molima din Est a ajuns si la Moscova. E ceea ce s-ar fi intamplat in 1968, daca Leonid Brejnev nu hotara interventia militara.

Din punct de vedere strict comunist, Moscova a avut dreptate: Cehoslovacia trebuia invadata!

NIMIC NU SE PIERDE

MARTIE 1936. Bucurestii, dar si tara, inregistreaza o premiera: coloana de afisaj public stradal. Asezata pe Bulevardul Bratianu, coloana contine afise de reclama. Lipsesc hartiile electorale. Explicabil: alegerile generale vor fi abia peste un an, in decembrie 1937. Deocamdata, trecatorii sunt imbiati sa cumpere portocale din Jaffa si sa citeasca Universul. Cum ziarul lui Stelian Popescu are o linie pronuntat nationalista, reclama suna tipic: "Romani, cititi zilnic Universul". .

LUMEA PRIN CARE TREC

Evenimentele dramatice Evenimentele dramatice razbat pana si acolo unde nu te gandesti. Cand am citit in Argetoianu despre isteria continentala dinaintea Acordului de la Munchen, l-am crezut pe cinicul politician intr-o criza de nervi provocata de oboseala. La vreun an de la lectura "Insemnarilor zilnice", cand uitasem deja in care dintre zecile de carnetele mi-am notat faptul, sa-l dezvolt mai tarziu, am dat peste numerele din octombrie 1938 ale "Ilustratiunii romane", saptamanal interbelic de mondenitati, bunic al nepoatelor de azi: Unica, Pentru noi, femeile, Ioana si Maria. Pozele cu ceea ce interbelicii ziceau ca sunt indecente - femei in budigai si-n tricouri - lasa locul celor despre nervozitatea inarmarii in Europa. Sub o fotografie din 5 octombrie 1938, infatisand insi manuind pusti, scrie mai mult decat semnificativ: "Intr-o cazarma cehoslovaca, soldatii isi curata armele. E ultimul argument pentru eventualitatea ca diplomatii si le-ar epuiza pe ale lor". O pagina dedicata unor franturi "Din viata albinelor" surprinde prin fotografia cu titlul "Corpul franctirorilor sudeti la lucru". Explicatia: "Franctirori sudeti, inarmati, traverseaza localitatea Haslow, langa Ash". Pagina de alaturi se ocupa de "Cimitirul automobilelor", tema din seria fleacurilor de tip magazinistic. Jos, in baza, doua fotografii sub acoperamantul unui titlu nelinistitor: "La Budapesta, cu ocazia conflictului sudet". Abia acum ma conving ca toate tarile Europei - inclusiv Romania - au asteptat cu sufletul la gura compromisul de la Munchen.

BARFE

Cand Serviciul Secret face presa N.D. Stanescu, subdirector clasa I in cadrul Serviciului Secret de Informatii, descrie in volumul memorialistic "Intamplari si oameni din Serviciul Secret" manevrele institutiei conduse de Mihail Moruzov pentru a pune cu botul pe labe pe jurnalistii care scriau impotriva lui Carol al II-lea. Un crancen dusman din presa al Regelui era Stelian Popescu, director-proprietar si editorialist al cotidianului de tiraj si influenta Universul: "Stelian Popescu conta ca unul dintre fruntasii anticarlisti, iar Universul era oficina de unde porneau si se difuzau informatiile potrivnice lui Carol al II-lea si anturajului acestuia, cunoscut sub numele de camarila". Cum se combate un condei? Dandu-i in cap cu un alt condei. SSI il plateste pe Victor Eftimiu sa scrie si sa publice, in 1936, brosura "Jos laba de pe tricolor": "Moruzov a initiat actiunea menita sa-l discrediteze pe Stelian Popescu, iar Victor Eftimiu, probabil subventionat fiind, a scris lucrarea amintita, in care se arata ca nationalismul directorului Universului, era numai de parada, iar ca Popescu era un personaj care tocmai facea caz de caracterul sau pentru ca nu-l avea". Serviciul se ocupa, asadar, de finantarea comenzii: plata autorului, peste costul scrisului, banii de tipar. Lucru mult mai important la o astfel de lucrare. SSI isi ia in grija difuzarea. Care difuzare imbraca o forma extrem de originala: "Cat priveste lucrarea lui Eftimiu "Jos laba de pe tricolor" agentii Serviciului Secret au primit sarcina si o difuzau, prin aruncarea in cutiile de scrisori de la blocuri".

UN SECOL IN IMAGINI

12 NOIEMBRIE 1906. Un nou record de zbor in Franta al pilotului brazilian Alberto Santos Dumont: vremea cand catastrofele aeronautice aveau o singura victima - aviatorul . . .