x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Statul minimal scoate America din criză

Statul minimal scoate America din criză

de Ionuț Bălan    |    28 Sep 2011   •   21:00

Rezerva Federala a Statelor Unite (Fed) a decis sa nu mai recurga la re­la­xare cantitativa (quantitative ea­sing – QE3), ci sa schimbe obligatiuni cu scadenta scurta pe titluri cu maturitate lunga. Aceasta masura echi­va­lea­za cu o majorare de dobanzi pe ter­men scurt (pana la doi ani) si, im­pli­cit, cu o crestere a profiturilor institutiilor financiare, care beneficiaza astfel de spatiu pentru cre­ditare. Ceea ce merita insa subliniat este ca 'im­pul­sul' Fed trebuie insotit neaparat si de o imbunatatirea a mediului economic.

Asadar, initiativa privata e pe cale sa fie sprijinita in SUA de credit, la care s-ar putea adauga si un mediu de business mai atractiv in masura in care scad impozitele, cheltuielile publice stagneaza si statul renunta sa mai investeasca. Mai departe, in lipsa presiunii inflationiste (datorata si apre­cie­rii dolarului, care, la randul sau, are legatura cu majorarea de dobanzi pe termen scurt), este incurajat con­su­­mul intern, care contribuie cu mai mult de trei sferturi la PIB-ul american. Iar apoi pe seama sti­mu­la­rii con­su­mului si a initiativei private se cre­ea­za nu doar un suport pentru cres­terea economica, ci si pentru re­du­cerea somajului, principala 'du­re­re' a presedintelui Fed, Ben Bernanke.

Din atitudinea Fed reiese ca iesi­rea din criza se poate face mergand pe mana statului minimal. Iar ideea ca politicul trebuie sa 'plece' din economie razbate si din discursul se­cretarului Trezoreriei SUA, Timothy Geithner. El a discutat recent de 'doi nori' care planeaza asupra lu­mii, 'criza din Europa' si 'ingrijorarea profunda, la nivel mondial si na­tional, referitoare la capacitatea sis­temului politic din SUA de a face fa­ta pro­vo­carilor cu care se confrunta'.

Economia Romaniei – care sufera de aceeasi boala precum cea a SUA – are nevoie de un remediu similar: reducerea taxelor si majorarea do­ban­zilor. Din pacate, la noi, politi­cul nu se gandeste nici o clipa sa re­nun­te la a mai dicta economicului. Dim­potriva, presedintele Basescu insista in fata reprezentantilor orga­nismelor financiare internationale ca statul sa ramana principalul investitor in economie.

Din nefericire, punctul sau de ve­de­re nu este izolat. Dominatia politi­cului asupra economicului e in plina 'ofen­siva' in UE, ceea ce inghesuie pie­tele si micsoreaza sansele de a iesi din criza. Nu aceasta e calea si o suge­rea­za chiar Jean-Claude Trichet, pre­se­dintele Bancii Centrale Europene (BCE), aflat la sfarsit de mandat. El atrage atentia cum se finanteaza datoria SUA, comparativ cu cea a UE. In timp ce mai bine de trei sferturi din datoria Statelor Unite e 'acoperita' in conditii de maxima transparenta de pe piata de capital, debitele statelor europene sunt finantate prin credit bancar la un pret care nu e raportat la piata, ci la un reper fix: dobanda de referinta a BCE. Asta inseamna ca in vreme ce deficitele bugetare europene se raporteaza la parerea BCE despre unde ar trebui sa se situeze pretul banilor, deficitul SUA se 'marcheaza' la piata dupa principiul: 'E finantabil sau nu'. Cu alte cuvinte, daca Statele Unite pun problema: 'Am nevoie de bani. La ce pret imi dai?', UE spune: 'La pretul asta cati bani primesc?'. E drept ca tocmai ca urmare a acestui mod de finantare Tratatul de la Maastricht a impus membrilor UE limite de deficit si datorie. Numai ca in timpul acesta Statele Unite – care se finanteaza preponderent de pe piata de capital – se pot duce cu deficitul practic la orice nivel, cat se bucura de increderea investitorilor.

Iata de ce decizia Standard and Poor’s (S&P) de a retrograda ratingul SUA a fost una eronata. Statele Unite nu pot fi sanctionate de niste criterii arbitrare de deficit sau de 'grila' S&P, ci doar de catre piata. Vreme in care europenii incearca sa ajunga la aceleasi rezultate, dar servindu-se, nu de piata, ci de birocratie. De ce nu-i totuna? Pentru ca piata este un mecanism, deci e incoruptibil. In schimb, mainile politicienilor si birocratilor care dau aprobari se afunda pana la cot in averile individuale dupa principiul: 'Cine imparte parte-si face'.

×
Subiecte în articol: editorial