Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Stela Popescu face parte din lada de zestre a poporului român şi este, poate, simbolul sufletului încrezător, optimist al românului. Îmi destăinuia Stela, în emisiunea mea, cum că cea mai mare satisfacţie o are atunci când se duce dimineaţa, la prima oră, să cumpere zarzavatul pentru ciorba pe care o gătea cu bucurie, oameni necunoscuţi, pe stradă, tresăreau când o vedeau şi exclamau: “A, doamna Stela, ce bine că v-am văzut, pentru că vom avea o zi reuşită tocmai pentru că ne-aţi dat bună dimineaţa”. Stela Popescu a adus bucurie românilor zeci de ani în cupletele de la revistă, dar şi în programele televiziunilor, unde strălucea şi ridica la zbor înalt orice partitură pe scenă. Ea a modelat prima idee de cuplet în doi la revistă prin duo-ul pe care l-a avut cu Ştefan Bănică Senior. Când s-a destrămat acest duet de haz inegalabil, l-a luat alături pe mai tânărul Alexandru Arşinel, căpătând, în timp, o veritabilă decoraţie prin votul publicului precum cei mai iubiţi români. Stela Popescu nu s-a dat înapoi nici de la rolurile cu puternică încărcătură dramatică din teatru, dar nici de la comediile scenei româneşti. O piesă de mare succes a fost, în anii ’80, “Preşul” de Ion Băieşu. Văzând-o în fruntea distribuţiei pe Stela, publicul se înghesuia la bilete, doritor să o vadă coborând strălucitoare, în rochii cu paiete şi cu pălării cu pene. Dar Stela nu a avut nicio timorare în a juca rolul unei femei de serviciu, iar în cele trei acte ale piesei îmbrăca un halat cu pete de unsoare şi îi boscorodea pe cei care făceau gunoi pe scări, unde ea dădea cu mătura. Stela Popescu a avut o tinereţe cu destule hopuri. S-a refugiat împreună cu mama din faţa tancurilor sovietice care cotropeau Basarabia Românească şi, din păcate, nu a reuşit să-l scape şi pe tatăl ei. Ani lungi s-a zbuciumat Stela să-l recupereze şi pe tata, care, în final, a venit ca Stela să-l alinte cu toate mâncărurile pe care şi le-a dorit ani şi ani. Căsătorită cu marea ei iubire, cu talentatul scriitor Puiu Maximilian, i-a fost şi muză, şi rostitoare a versurilor acide, dar şi doldora de har. La Boema, la grădina de vară, românii, în timpul apăsării regimului ceauşist, găseau o supapă a nemulţumirilor, ascultând şi aplaudând cupletele curajoase şi cu prea plin de talent ale Stelei Popescu. Dumnezeu să-i facă somnul liniştit acolo de unde va veghea destinul neamului nostru!
Citește pe Antena3.ro
