x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Stiri de la BNR

Stiri de la BNR

de Daniel Daianu    |    14 Dec 2005   •   00:00

Indiferent de regimul monetar, derapajele erau inevitabile in 2005.

Guvernatorul Mugur Isarescu a oferit cateva date-cheie pentru a interpreta anul economic in curs. Trebuie spus ca nu trebuie sa fie o surpriza ca vom avea, probabil, o inflatie cu circa doua procente peste tinta asumata la inceputul lui 2005, de 7,5% (care fusese si ea revizuita de la 6%), si deficite externe mai mari - un deficit de cont curent de peste 8,5% din PIB.
Derapajele erau inevitabile avand in vedere socurile anticipabile: tarifele la energie, cresterea mare a accizelor, maririle de salarii, continuarea liberalizarii contului de capital si caracterul prociclic al politicii fiscale in acest an (vezi si articolul meu "Macroeconomia si noua politica fiscala", Jurnalul National, 5 ianuarie 2005). Avem aici o explicatie pentru revizuirea in doua randuri a tintei de inflatie de catre Banca Nationala in acest an, ca si trecerea la tintirea directa a inflatiei in a doua parte a anului.

Stirea buna este ca dezinflatia nu a fost stopata in 2005. Stirea mai putin buna este ca ritmul dezinflatiei a fost mult incetinit. Dar, repet, anul 2005 a avut un manunchi de evenimente care faceau imposibila atingerea ratei initiale a inflatiei.

Datele comunicate de Banca Nationala aduc lamuriri suplimentare privind aplicarea noului regim de politica monetara; ma refer la tintirea directa a inflatiei. Asa cum am subliniat adesea, tintirea inflatiei in Romania este ingreunata serios de trasaturi ale economiei noastre monetare: circa jumatate din lichiditate nu este sub controlul BNR din cauza euroizarii si dolarizarii multor tranzactii; diferentialul mare de dobanzi care incurajeaza intrari de capital speculativ; liberalizarea grabita a contului de capital si perioada de expansiune exploziva a creditului intern. La acestea trebuie sa adaugam si intrarile masive de bani de la cetatenii romani care lucreaza in strainatate. Aceste trasaturi au redus relevanta dobanzii de interventie a BNR ca principal instrument de politica monetara. Perioade de timp importante, dobanda de interventie efectiva a fost mult inferioara asa-numitei dobanzi de politica monetara, sau conditiile pe piata monetara revelau o mult mai joasa rata de tranzactionare a excesului de lichiditati fata de dobanda afisata de BNR.

Dar trebuie subliniat ca, indiferent de regimul monetar, derapajele (la inflatie si deficitele externe) erau inevitabile in 2005, in conditiile date. Ce putem discuta insa este daca nu ar fi fost mai bine ca trecerea la tintirea directa a inflatiei sa fi fost amanata pana cand conditiile in economie ar fi fost mai asezate (ex: cu diferential de dobanzi si inflatie mai mici). Alternativa ar fi utilizat si distinctia intre mersul inflatiei de fond (core inflation) si influenta socurilor mentionate. Intr-un fel, guvernatorul Isarescu a incercat sa faca aceasta distinctie in cateva declaratii publice.

Cum trebuie sa fie evaluata situatia acum? Nu trebuie dramatizata. Dezinflatia nu a fost stopata, desi devierea de la tinta de la inceputul lui 2005 este considerabila. Ce trebuie sa ne dea de gandit este faptul ca, desi productia a incetinit serios, consumul a continuat sa creasca in ritm alert. Aici avem impletirea efectului asupra inflatiei cu impactul asupra deficitelor externe. Avem o problema de gestionare a cererii agregate in conditiile in care instrumentul bugetar si cel de politica monetara au eficacitate limitata. Aceasta realitate a fortat, de altfel, BNR sa recurga la mijloace administrative de ingradire a creditului in valuta.

Important este sa nu revenim la inflatie de doua cifre in 2006, sa continuam dezinflatia. Tinta asumata pentru anul viitor, de 5%, mi se pare foarte ambitioasa. Eu as fi multumit si cu o cifra peste 6% in final. Pentru a continua dezinflatia, este necesar ca executia bugetara sa ramana stransa. Deficitul bugetului programat, de 0,5%, este prudent, necesar. Aceasta nu inseamna sa inghetam orice lucrari de infrastructura. Sa speram totodata ca dinamica creditului neguvernamental pentru consum va cunoaste o relaxare, care este si ea necesara pentru limitarea inflatiei si a deficitelor externe.
×
Subiecte în articol: editorial inflaţiei