Strategia post-aderare, uitată

Ţinand cont că de-abia suntem la inceputul campaniei electorale, Romania este pe punctul de a pierde caţiva ani pe drumul integrării europene, timp in care decalajul care ne separă de celelalte state din UE va creşte, in loc să se diminueze.

Au trecut doar patru luni de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană şi reforma economică pare că s-a oprit pentru a aştepta deznodămantul scandalurilor politice. Departe de a acţiona ca un impuls pentru incurajarea reformelor, aderarea a fost semnalul pentru declanşarea unei crize politice profunde. Această criză a blocat instituţiile statului şi a amanat implementarea programelor şi politicilor publice, iar urmările blocajului generat de conflictul politic pot fi considerabile. Nerespectarea angajamentelor şi obligaţiilor asumate de Guvern in procesul de integrare va ingreuna recuperarea decalajului ce separă ţara noastră de celelalte state membre ale UE.

Guvernul Tăriceanu a dat asigurări, in nenumărate randuri, că, cel mai tarziu la mijlocul lunii aprilie anul curent, Romania va avea o variantă unică a strategiei post-aderare. Suntem la jumătatea lunii aprilie şi nu sunt semnale că strategia post-aderare va deveni in curand realitate. Astfel, după patru luni de la aderare, Romania nu are o strategie de dezvoltare in interiorul Uniunii Europene. Nu există incă o viziune unitară despre cum va arăta ţara noastră in UE şi care va fi rolul pe care il va juca in spaţiul european.

Autorităţile trebuie să işi definească in cel mai scurt timp priorităţile pe termen mediu şi lung in concordanţă cu problemele reale ale societăţii romaneşti. Intarzierea reformelor in administraţie, sistemul de invăţămant şi sănătate vor adanci şi mai mult problemele pe care acestea le traversează. Domenii vitale precum infrastructura, educaţia şi cercetarea trebuie să beneficieze de o atenţie specială din partea autorităţilor, acestea vor contribui in mod fundamental la dezvoltarea ţării noastre in comunitatea europeană. Transporturile, sistemul energetic, alimentarea cu apă sunt probleme acute, care necesită investiţii masive şi imediate. Autorităţile trebuie să-şi concentreze eforturile pentru susţinerea regiunilor slab dezvoltate şi pentru transformarea satului. Fondurile europene trebuie indreptate cu precădere către dezvoltarea zonelor rurale, astfel incat milioanele de romani care muncesc in agricultură să beneficieze de o imbunătăţire a nivelului de trai. In contextul globalizării economiei şi creşterii concurenţei pentru produse cat mai competitive pe pieţele de export, devine extrem de necesară stimularea performanţei companiilor, prin implementarea de noi tehnologii de producţie şi creşterea productivităţii.

Politicile bugetare trebuie să acţioneze in scopul consolidării finanţelor publice şi pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice. In acest sens, o atenţie deosebită trebuie acordată politicilor salariale din domeniul bugetar. Strategia post-aderare trebuie să conţină elemente pragmatice, de natură să armonizeze creşterea veniturilor salariale cu presiunea exercitată asupra echilibrelor macroeconomice şi asupra inflaţiei.

In contextul in care campania electorală abia a inceput, Romania este pe punctul de a pierde caţiva ani pe drumul integrării europene, timp in care decalajul care ne separă de celelalte state din UE va creşte in loc să se diminueze. Ţara noastră trebuie să demonstreze că poate să işi respecte angajamentele pe care şi le-a asumat atunci cand a inceput procesul de integrare, că este pregătită să implementeze strategiile europene şi că este hotărată să reprezinte principiile Uniunii pe scena internaţională.