Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În mod neaşteptat, eroina este surprinsă la începuturile carierei sale, cu opt ani înainte de întâmplările din „Explozii la Stockholm”. Annika Bengtzon vrea să se rupă de locurile natale, de plicticoasa viaţă de provincie şi de ziarul neînsemnat unde debutase, o foaie insipidă în care relata despre şedinţele consiliului local şi despre alte întâmplări neinteresante pentru marele public. De aceea, îşi încearcă norocul la „Kvalspressen”, cel mai important tabloid suedez. Dar perioada de probă la care e supusă e dificilă. Cei mai mulţi colegi din noua redacţie o socotesc nepregătită pentru a face parte din colectivul unui ziar central, o şicanează fără motiv, îi oferă sarcinile cele mai ingrate.
Şi totuşi, Annika Bengtzond are şansa ei. Într-un cimitir este descoperit cadavrul unei tinere care a fost violată şi apoi strangulată. Jurnalistei i se încredinţează acest caz care o pune sub lumina reflectoarelor, fiind mai complicat decât părea iniţial. Mai ales după ce printre suspecţi apare şi un membru important al Guvernului, lucrurile iau o întorsătură imprevizibilă. Dar ucigaşul nu va putea fi pedepsit pentru crima sa, ci va plăti pentru alte fărădelegi ale sale, descoperite de isteaţa ziaristă.
Ca şi în „Explozii la Stockholm”, cele mai izbutite pagini ale scriitoarei sunt cele dedicate profesiei de gazetar. Ni se aduce la cunoştinţă modul tensionat în care se desfăşoară şedinţele de sumar, ce strategii adoptă redactorii pentru a smulge de la autorităţi informaţii semnificative, care le sunt sursele şi cum le protejează, cum se obţin fotografii şi cum se aleg ele, care sunt relaţiile dintre diversele centre de putere din redacţie, în ce fel sunt abordate discuţiile cu diverşi martori ai unor întâmplări. Şi chiar dacă e vorba de un tabloid, materialele trimise la tipar sunt examinate cu atenţie, pentru ca nu cumva să fie lezate opiniile cititorilor, care ar însemna reclamaţii şi sancţiuni financiare.
Deosebit de pasionant de urmărit este tabloul Suediei contemporane. Încă dintr-o notă introductivă, autoarea punctează: „Suedia este o ţară mică şi ciudată aflată aproape de Polul Nord. Numărul conaţionalilor mei e mai mic de nouă milioane. Avem unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai de pe planetă, speranţa noastră de viaţă este cea mai mare din lume, iar egalitatea între sexe este mai accentuată decât în orice altă ţară. Cu toate acestea, rata sinuciderilor e ridicată, impozitele sunt foarte mari, iar bărbaţii încă îşi bat nevestele cu regularitate.” Ca şi alţi autori suedezi, Liza Marklund descoperă tarele care macină o societate mai puţin curată decât o acreditează percepţia comună: corupţia, prostituţia, drogurile, alcoolismul. Mai mult, scandalurile politice sau intruziunea autorităţilor în viaţa personală a cetăţenilor alungă imaginea idilică despre această parte a lumii. Uneori, paginile din „Studio 69” se transformă în veritabile pamflete, în rechizitorii mai potrivite într-un tribunal decât într-o operă de ficţiune. E un tribut pe care autoarea îl plăteşte pregătirii sale de ziarist - acela de a istorisi fapte reale fără a le mai trece prin filtrul sensibilităţii artistice. Este un cusur pe care îl întâlnim şi la alţi creatori de thrillere suedezi. Ca urmare, cărţile lor păcătuiesc printr-o uscăciune a stilului, prin didacticism. Iar moda de a înfiera diverse aspecte ale vieţii din acest loc al planetei devine, de la un moment dat, redundantă, plictisitoare.
Citește pe Antena3.ro
