Suntem praştie

+

Multe ambiguitati si consecinte ne­pla­cu­te pentru Romania au rezultat si probabil vor continua dupa ce zia­­rul Gandul a publicat telegrama fostului ambasador american la Bu­cu­resti Nicholas Taubman despre in­talnirea Traian Basescu-Richard Lugar. Am fost si sunt inca reticent la ca­pacitatile profesionale pe care le poa­te demonstra un ambasador po­litic, asa cum era Taubman. Una este sa fii diplomat de cariera, sa retii ce este esential si sa poti asterne pe har­tie o telegrama asa cum e necesara si utila intr-un astfel de sistem. Din punctul acesta de vedere, am retineri­le mele. Dincolo de acest aspect, am citit cu foarte mare atentie continutul te­legramei. Discutia dintre cunoscutul senator american si presedintele Romaniei avea loc in 2008, la o sap­tamana-doua dupa invazia militara ruseasca in Georgia. Seful statului roman parea destul de infierbantat. Ca roman simplu, avea probabil dreptul sa se comporte asa ori sa spuna tot so­iul de vorbe apasate. Suntem destui cei care ne uitam la Est cu manie, pe buna dreptate.

Insa in calitate de prim demnitar al Romaniei si de personaj politic ce coordoneaza politica externa si de se­curitate, Traian Basescu n-ar fi trebuit sa faca niciodata afirmatiile citate cu ghilimele in acea telegrama. Chiar si in spatele usilor inchise, fata in fata cu un important politician american, nu lansezi nici macar teoretic ideea ca Romania ar putea avea orice fel de initiativa militara in legatura cu Rusia. Sunt multe argumente si le voi lua pe rand. Inainte insa e nevoie de o precizare importanta. Purtatorul de cuvant al Administratiei Preziden­tiale, consilierul de stat Valeriu Turcan, a dezmintit aproximativ con­vin­g­ator, afirmand faptul ca 'discutia cu senatorul Lugar nu s-a purtat in acesti termeni'. Neavand stenograma di­a­logului Basescu-Lugar, nu putem de­cat sa-l credem pe purtatorul de cu­vant. Vine insa momentul de­pu­ne­rii juramantului pentru ministrul Or­ban si presedintele simte nevoie de a face un pic de misto. 'Romania dis­punea de cateva prastii cu raza lun­ga de actiune si era gata sa declare raz­boi'. Evident, avem un presedinte pus pe sotii. Insa cand un astfel de com­portament se refera la apararea na­ti­o­nala, mie nu-mi vine sa rad. Nici cand presedintele face glume, nici cand intr-un mod extrem de neinspirat devoaleaza faptul ca Romania nu are o aparare a teritoriului eficienta si suficienta, mentionand totodata ca nici acum nu stam prea bine. E o bi­la extrem de neagra lipsa unui sistem de rachete moderne cu raza lun­ga, medie sau scurta de actiune pentru tara noastra. Traian Basescu este de sapte ani presedinte si in Consi­liul Suprem de Aparare a Tarii pe care-l prezideaza in mod influent si nu s-a gasit o solutie pentru aceasta importanta componenta de aparare na­ti­o­­nala si colectiva. Inainte sa te gan­desti in gluma sau nu ca vrei 'sa te pui cu rusii', rational ar fi sa ai cu ce. Nu-i problema, ca nu vom ajunge ni­ciodata la dimensiunea arsenalului con­ven­tional rusesc. In plus, suntem membri NATO si nu putem (slava Dom­nului!) sa punem in aplicare orice vorba trasnita a unui politician care vrea incursiuni militare peste granita.

Autenticitatea telegramei dez­va­lu­ita de WikiLeaks n-a fost inca de ni­meni contestata. Administratia Pre­zidentiala de la noi a facut insa precizari ca nu asa s-au purtat discutiile. Cunoscand caracterul intempestiv al comportamentului prezidential, as fi mai degraba tentat sa cred ca Tra­ian Basescu a spus acea fraza ne­fe­ricita despre incursiunea militara ro­maneasca peste Prut. Ea se verifica si­ cu recenta gafa pe care a facut-o afir­mand ca si el ar face ca maresalul An­tonescu in 1941, trecand in Ba­sarabia cu tancurile. Atunci era raz­boi, eram aliatii lui Hitler, iar Stalin ne furase teritoriile. Intre timp, la noi e pace, suntem in NATO si avem ne­vo­ie de aprobarea aliatilor ori de cate ori avem apucaturi razboinice. Iar Mos­cova, vesnica neprietena a Ro­ma­niei nu din vina noastra, nu trebuie zgandarita in vremuri atat de tul­buri si de fluide generate de o criza eco­nomica nesfarsita.

Cel mai bine e sa ne amagim cu ideea ca discutia n-a avut loc in acei termeni. Pentru reactiile foarte opa­ri­te ce ar putea veni de la Est, mai bi­ne s-o lasam asa. In realitate noi stim cu totii ca suntem, vorba nefericitului, prastie...