Orice om, orice obiect, orice actiune poate provoca banuieli, intrebari, suspiciuni, nimeni si nimic nu poate trece neobservat in epoca noastra atat de dominata de paranoia usor de inteles si chiar acceptabila sub amenintarea pericolelor globale, de la incalzirea planetei si largirea gaurii din stratul de ozon la poluare si terorism. Si totusi multora dintre noi inca li se mai pare jignitor ritualul desfasurat la intrarea in institutii sau pe aeroporturi in care suntem obligati sa trecem printr-un soi de rama de usa inzestrata cu sonerii asurzitoare dupa ce ne-am golit buzunarele intr-un cosulet de plastic, trecerea unui magnetometru portativ peste cateva regiuni ale corpului, descaltarea si uneori chiar perchezitia corporala.
Macar in fictiune lucrurile arata cumva mai bine. Unul dintre marii maestri ai domeniului SF, Philip K. Dick, autorul unor povestiri de neuitat precum "Oare robotii viseaza oi electrice?" sau "Ne reamintim noi pentru dvs., la preturi cu ridicata" transformate in doua filme de succes, "Blade Runner" si "Total Recall", ar fi fost poate multumit sa vada interpretarea vizuala a unui aeroport al viitorului in care pasagerii trec printr-o masinarie care ii transforma pentru cateva clipe in radiografii si le dezvaluie toate secretele. Asta pentru a pregati secventa urmatoare, inevitabil violenta. Realitatea nu a ramas prea mult in urma. Au trecut doar cativa ani de cand compania AMS lansa pe piata un produs pe care reclamele il calificau drept revolutionar, Body Search. Folosind radiatii mai slabe decat un tomograf computerizat, banalul CT-scanner, masina producea imagini ale corpului uman, eliminand imbracamintea, cu detalii anatomice, scotand la iveala obiectele ascunse. Pretul de peste 150 de mii de dolari bucata nu a fost o piedica serioasa pentru o duzina de aeroporturi, cateva puscarii de maxima securitate si unele mine de aur si diamante, toti cumparatorii fiind convinsi ca au facut o achizitie remarcabila. Au urmat, previzibil, articolele din presa, protestele, actiunile judiciare legate de invazia vietii particulare a celor pozati, contraprotestele companiei producatoare care s-a straduit sa explice ca e vorba de o actiune menita sa creasca siguranta obiectivelor inzestrate, si nu de distractia operatorilor. Masina continua sa fie folosita, in ciuda faptului ca a fost distinsa, daca acesta este cuvantul potrivit, cu premiul "Big Brother" - aluzie la celebra distopie politica "1984" semnata de George Orwell - acordat de o asociatie de luptatori pentru dreptul la intimitate. Sa nu uitam insa de obiectele suspecte. O geanta sau o valiza abandonata pe un aeroport, intr-o gara, pe un trotuar poate declansa fie panica, fie o actiune de neutralizare, ambele zgomotoase, costisitoare si pline de pericole. Un nou program de computer (soft, vorba expertilor) permite identificarea rapida si eficienta a obiectelor care stau prea multa vreme in acelasi loc, punand in evidenta nu miscarea, ci nemiscarea, plus urmarirea prin mijloacele video folosite a persoanei care a abandonat obiectul. Sunt excluse din program carucioarele de bagaje si scaunele cu rotile, asta insa doar in cazul in care nu exista vreun bagaj abandonat in imediata apropiere. Exista chiar si norme interne, de exemplu timpul maxim acordat unei valize inainte de a o defini drept suspecta este de 5 minute. Destul de generos, daca ne gandim ca programul aplicat la masini suspecte lasate in fata unei institutii sau ambasade ofera cel mult 30 de secunde pana la declansarea alarmei si/sau represaliilor, de la remorcare la explozie controlata.