Ţaţa

CIORNE
Cea mai mare ţaţă a zilelor noastre, crede el, poartă nădragi şi se cheamă Traian Băsescu. M-am arătat nedumerit. E drept, dicţionarul zice că ţaţa e cam primitivă, cam vulgară, cam mahalagioaică.

CIORNE
Ţaţo, zice Ziţa, personaj din Caragiale, către sora ei mai mare Veta, intr-un moment interesat, legat de o deplasare cu tălc la Iunion. Ţaţă, in această variantă, indică un respect linguşitor. La mine la Săngeru, pe uliţă, sunt multe ţaţe (aşa sunt strigate, fără supărare, cele mai multe ţărănci). In Capitală, apelativele se inmoaie şi catifelează. Muierile de la ţară, strigate peste gard ţaţă Filofteio sau ţaţă Agripino, devin, fără excepţie, doamne. Dacă imi strig, peste zidul imprejmuitor al proprietăţii din Bucureşti, vecina din spate, mamă a şapte copii, de profesie măturăreasă la REBU, cu cele mai bune intenţii, ţaţă Vichi, aruncă cu bigudiurile după mine. Dicţionarele mă lămuresc de ce. Ţaţă, mai ales la oraş, se converteşte intr-un epitet desemnănd o femeie vulgară, lipsită de gust şi de fineţe. Mai exact, o mahalagioaică.


Cea mai faimoasă ţaţă a fost la noi ţaţa Leana. Ascensiunea ei de la croitoreasă la academician, plimbată nu cu căruţa la Titu, ci, alături de consort, in caleaşca Reginei Angliei, nu s-a făcut prin sforţări cărturăreşti. Ţaţa Leana, promovată coana Leana, avea comportament de mahalagioaică. La o intălnire cu scriitorii, a cuplului conducător, poeta Blandiana, care luase cuvăntul, explica ceva in legătură cu durerile poeziei. De la microfonul, neinchis, al prezidiului s-a auzit in sală reacţia de revoltă a ţaţei Leana transmisă consortului: "Ce, ne invaţă ea pe noi ce e aia poezie?". Aşa e. Pe ţaţa Leana n-o invăţa nimeni nimic. Se zice că una din marile ei pasiuni era să-şi asculte subalternele (ministrese, membre in vărfurile CC) in momentele lor de intimitate. E ştiut că problemele de cadre reveneau exclusiv Elenei Ceauşescu. Ea decidea cine va fi şi ce va fi. In privinţa femeilor era extrem de severă. Calităţile obligatorii - să aibă varice, să fie obeze, şterse, obosite ca nişte lăptărese. Avea vreo Lina Ciobanu obrăznicia unei coafuri mai inalte? Zbura la Pocreaca. Cele mai dese intălniri ale ţaţei Leana erau cu Postelnicu, şeful Securităţii. Se zice că ăsta ii aducea casete pe care ţaţa Leana le asculta cu voluptate ore in şir. Erau inregistrări făptuite de Securitate in dormitoarele inaltelor tovarăşe din conducerea de partid şi de stat. Ţaţa Leana era arsă la pipotă de curiozitate să ştie dacă budigăii tovarăşei de la Comerţ mai sunt vizitaţi noaptea de soţ. Murea să ştie dacă din odăile găinuşelor, mureşanelor, suzanelorgădea ieşea vreun suspin erotic, vreun oftat, vreo scărţăietură ritmică de pat. O obsesie bolnavă, veţi zice.


Mai avem azi ţaţe in politică? O-ho, răde un amic al meu, analist de cafenea pe care nu reuşesc să-l conving să iscălească la gazete fiindcă ne-ar bate pe mulţi. Cea mai mare ţaţă a zilelor noastre, crede el, poartă nădragi şi se cheamă Traian Băsescu. M-am arătat nedumerit. E drept, dicţionarul zice că ţaţa e cam primitivă, cam vulgară, cam mahalagioaică. Multe din trăsăturile preşedintelelui actual ar cădea la fix pe portretul teoretic din manualul explicativ. Dar parcă nu-i destul. Amicul incearcă să mă lumineze. El mi-a reamintit, de altfel, şi poveştile cu interceptările din alcov ale ţaţei Leana. Cu cine lucrează zi de zi preşedintele? Cu serviciile secrete. Cine anunţă "romănii" că a mai scăpat unul, fără excepţie ministru liberal, un secret mortal pentru naţie, in telefon? Ţaţa Băsescu! Cine şi-a legat numele şi activitatea, prin cele mai multe hărtii iscălite, de numirile şi revocările de procurori? Ţaţa Băsescu! Cine este cel mai mare intrigant şi invrăjbitor in lumea politică de pe malurile Dămboviţei? Cine minte aşa cum ar respira? Ţaţa Băsescu!


Aşa să fie? In urmă cu o săptămănă şi ceva au curs spre presă informaţii conform cărora miniştrii liberali, in urma unor interceptări telefonice, vor vizita pe rănd faimoasa DNA. Preşedintele Băsescu ne avertizase, fiind el nonstop, ca Gara de Nord, in "serviciul binelui romănilor", că sunt, incepănd cu Tăriceanu, nişte nemernici, nişte corupţi, nişte incapabili, ce mai tura-vura, nişte tămpiţi. Inţeleg că şi prietena şi conjudeţeana mea Norica Nicolai a fost ascultată. De ce? Ea nu-i ministru. E in schimb liberal şi, mai mult de atăt, şi-a ingăduit să spună ce găndeşte despre Traian Băsescu. Sintetizănd, şi ea lasă să se inţeleagă că preşedintele e un fel de ţaţă distructivă in politica romănească. O fi curioasă ţaţa Băsescu dacă Norica este vizitată in aşternut de soţ? Ministrul Păcuraru a fost interceptat punănd o pilă pentru fiu-său la şeful liberalilor din Gorj pentru un contract anual de 10.000 euro. Urăt lucru. Şi interceptarea şi pila. Dar ce să zic despre (preiau informaţia din căteva ziare) leafa lunară de 8.000 euro primită de Elena Băsescu de la faimoasa firmă Luxten, care papă pentru iluminat public milioane de euro de la bucureşteni? Aceeaşi firmă, zice presa, a incheiat un contract de 25.500 euro lunar cu fiica mai mare a preşedintelui, intr-o chestiune de "parteneriat juridic". Fiica mică este sau a fost "consultant marketing". Ce precocităţi cresc in bătătura preşedintelui! Nici guvernatorul BNR n-are o asemenea leafă. Dacă aşa stau lucrurile, cu toate că eu am unele indoieli, cum se cheamă forma asta de plată pentru nimic? Mită, zice amicul meu.