Teama de romani

Atunci, numarul celor tentati de un job in strainatate ar fi infinit mai mic. Daca Romania ar deveni cu-adevarat un taram in care jocul economic sa se desfasoare in conditii concurentiale legale, regulile ar fi valabile pentru toata lumea, si pentru dulaii privatizarilor, nu doar pentru catei, garantat nu s-ar mai imbulzi nimeni la granita sa faca menaj, sa stea cu copiii sau sa spele vasele, cu diploma de licenta in buzunar.

Intr-un interviu pentru International Herald Tribune, Traian Basescu declara ca problema eventualului flux de emigranti romani catre Europa Occidentala, dupa aderarea Romaniei, "e o chestiune intretinuta politic si nu are ca baza realitatile din tara".

Presedintele avertizeaza, totodata, ca in cazul in care cetatenilor romani li se vor impune restrictii, autoritatile romane vor proceda similar cu cetatenii tarilor respective. Nu trebuie sa se bazeze pe "timiditatea noastra" - a precizat Basescu, in stilul care l-a consacrat. Basescu a atins si tema dezbaterii declansate asupra imigrantilor romani, dand asigurari ca romanii nu ar avea motive sa dea buzna peste hotare, o data cu deschiderea granitelor, pentru ca si in Romania a inceput sa se traiasca bine.

Presedintele aduce drept argument cresterea salariilor din sectorul privat, care ar fi "exploziva", si chiar faptul ca sunt zone din economia noastra care sufera de lipsa fortei de munca, oferta. In special, in domeniul constructiilor.

Presedintele are, in sfarsit, o tema adevarata de dezbatere. Problema romanilor bine calificati si cu pretentii salariale mici ii sperie pe occidentali. Un profesor, un inginer, un medic roman vor accepta bucurosi o leafa de 800 de euro, fata de 200 de euro cat au in tara. Pe cand, pentru pozitii similare, occidentalii ar solicita cel putin 1.000-1.500 de euro. Ratele pentru casa, masina, scoala copiilor - intr-un cuvant, un nivel de viata mai ridicat - inseamna si costuri mai mari si pretentii salariale pe masura.

Si-atunci, omeneste, teama de romani este justificata. Nejustificata este panica. Asta au dorit europenii - o uniune in cuget si-n simtiri - deci si la bine, si la rau. Diplomatii au avut, cu siguranta, in vedere si acest val de imigranti din tarile mai sarace catre cele prospere.

Solutia nu este si nu trebuie sa devina vreodata sigilarea granitelor sau inventarea unor represalii pentru emigranti, ci sprijinul tarilor pauperizate de socialism sau vandalismul de dupa revolutii, sa-si revina si ele din punct de vedere economic.

Atunci, numarul celor tentati de un job in strainatate ar fi infinit mai mic. Daca Romania ar deveni cu-adevarat un taram in care jocul economic sa se desfasoare in conditii concurentiale legale, regulile ar fi valabile pentru toata lumea, si pentru dulaii privatizarilor, nu doar pentru catei, garantat nu s-ar mai imbulzi nimeni la granita sa faca menaj, sa stea cu copiii sau sa spele vasele, cu diploma de licenta in buzunar.

Intr-un fel, rezolvarea vine de la ideea exprimata de Paul Hofheinz, directorul Consiliului Lisabona - un grup de cercetare de la Buruxelles: "Daca unele tari vor incerca sa blocheze accesul, se va crea o imensa piata neagra a fortei de munca". Exact acesta este pericolul. Daca prin lobby-ul negativ, care se face acum Romaniei, in Marea Britanie, de exemplu, companiile englezesti ar crea un tratament represiv romanilor, nu ar face decat sa incurajeze si sa ingroase randurile celor care lucreaza si acum in Regat, dar fara acte in regula, fara asigurari si, lucru care nu cred ca le convine, fara taxe.

Stim ca toate cele 25 de state membre ale Uniunii Europene au dreptul sa impuna restrictii in privinta liberei circulatii a fortei de munca. Si mai stim ca, acum doi ani, state membre UE au impus restrictii celor opt tari foste comuniste, care au aderat la data aceea, numai Marea Britanie, Irlanda si Suedia deschizandu-si granitele muncitorilor din noile state care au aderat. Si-acum se pare ca regreta. Nu stiu cum face Romania, dar apare de fiecare data intr-un context, dupa ce ceilalti participanti la traficul diplomatic au ajuns sa sufle si in iaurt.

De data asta insa nu vor avea incotro. La restrictii se poate raspunde tot cu restrictii. Numai sa ne dea mana?