Topul proştilor fără anestezie

1) Precipitarea multor candidaţi în colegiile uninominale de a oferi pomeni electorale cu ghiotura, de la DVD-uri până la televizoare. Gestul îşi are temeiul în credinţa că mituitul va vota pentru mituitor. E o prostie.

Din mai multe motive:

a) Ceilalţi candidaţi purced şi ei la pomeni electorale. Alegătorul vizat de pomana electorală nu prea ştie să diferenţieze între valoarea obiectelor primite. Drept urmare, el va conchide că toţi candidaţii l-au miluit.

Şi va vota pe cine crede el de cuviinţă.

b) Nu se ştie dacă alegătorul astfel pricopsit va merge la vot sau dacă va merge cu cine va vota.

c) Date fără discernământ, pomenile se pot întoarce împotriva candidaţilor.

Şi dacă alegătorul, după ce primeşte obiectul, începe să-l înjure pe candidat pe motiv că îl crede prost?

2) Vizita unei misiuni a FMI şi a Băncii Mondiale pentru a evalua sistemul financiar românesc.

Comunicatul FMI ţine să avertizeze că această vizită a fost stabilită anul trecut, la cererea autorităţilor române. Sigur că aşa e. Numai că în contextul actual vizita asta sună ca dracu!, după cum ar spune Petre Roman. Înainte de difuzarea Comunicatului, publicaţii precum The Economist, International Herald Tribune, Neue Zurchen Zeitung au vehiculat informaţia că România şi alte state central şi est-europene ar fi în discuţii sau în negocieri cu FMI privind posibile împrumuturi. Deşi dezminţită de FMI, informaţia s-a adăugat altor manevre de pe plan extern în stare să creioneze imaginea unei Românii lovite de criză. Misiunea comună a FMI şi BM stă în România de la 3 până la 4 noiembrie 2008. În toată această perioadă, informaţia care va circula în medie pe planetă va fi: O misiune a FMI şi BM se află în România pentru a evalua sistemul financiar. Celelalte precizări din comunicat (România nu e în negocieri pentru un împrumut de la FMI, vizita a fost programată de anul trecut) nu vor mai fi difuzate, fie şi din motive de spaţiu. Şi astfel se va aduce un nou argument în campania vizând imaginea unei ţări cu probleme.

3) Vizita oficială a preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene Mahmoud Abbas, la invitaţia preşedintelui Traian Băsescu.

La conferinţa de presă de la Cotroceni, răspunzând unei întrebări, Traian Băsescu a declarat că nu e vorba despre o implicare a României în procesul de pace din Orientul Apropiat. Domnia sa a justificat vizita prin interesele economice din regiune: “În acelaşi timp, România are tradiţional interese economice în regiune. V-aş aduce aminte de relaţiile economice cu Egiptul, cu Siria, cu Iranul, cu Iordania şi cu Israelul, cu care relaţiile politice au fost constant bune şi s-au consolidat continuu şi, nu în ultimul rând, România are comunităţi româneşti în Siria, în Egipt, în Iran şi o mare comunitate românească în Israel”. Autoritatea Palestiniană nu stăpâneşte întregul teritoriu revenit prin negocierile de pace. E greu de crezut în aceste condiţii că firmele româneşti ar putea desfăşura în zonă afaceri. Dacă ne gândim însă la campania din Israel în chestiunea gafei preşedintelui cu statul Palestina, costurile în plan internaţional sunt mult mai mari decât posibilele câştiguri.

4) Clipul electoral anti-Tăriceanu fabricat – contracost – de Felix Tătaru pentru campania PD-L.

Specialist în publicitate comercială, Felix Tătaru repetă, ca trase la indigo, trucurile folosite de Alianţa D.A. în 2004 împotriva PSD. La vremea respectivă, deşi cam tâmpiţele, trucurile lui Felix Tătaru aveau o oarecare eficienţă împotriva unui PSD perceput ca un uriaş greoi şi arogant. PNL-ul lui Călin Popescu n-are această imagine. Dimpotrivă, mişcările PNL trădează vioiciune. În plus, PNL, prin esenţa sa partid mic, nu poate fi identificat cu Goliat. Un produs electoral trebuie să fie perceput instantaneu de electorat. Chestia cu Loganul cere o explicaţie lungă şi complicată a unei afaceri care, între noi fie vorba, n-a avut răsunet public. Ca să nu mai spunem că Loganul e o maşină normală, modestă, spre deosebire de Mercedes, care ne sugerează bogăţia arogantă.

5) Războiul dus de oficialităţile noastre împotriva coborârii ratingului de către Agenţia Standard & Poor's.

Pe fond, criticile aduse Agenţiei sunt justificate.

Sunt însă critici de care au luat cunoştinţă doar românii. Coborârea ratingului de ţară afectează România prin imaginea de pe plan extern. Poziţia adoptată la Bucureşti nu influenţează această imagine. Mai ales când ea e alimentată de cauzele artificiale provocate chiar de noi: declaraţiile lui Traian Băsescu despre nominalizarea premierului, despre alegeri, grevele sindicatelor din învăţământ.