Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pipăind pe un teren pentru care n-are nici măcar alfabetizarea necesară, domnia sa a ajuns intr-un anume moment la impărţirea administrativă a ţării din 1968.
Printre vrutele şi nevrutele spuse de Traian Băsescu la deschiderea Şcolii de vară pentru tineret "Comunităţii romăneşti şi identitatea europeană" s-a aflat, la un anume moment, şi părerea despre actuala impărţire administrativă a ţării. Domnul preşedinte al tuturor romănilor din PD şi PLD ar dori ca Romănia să fie impărţită in 9-12 regiuni. De ce doreşte Traian Băsescu o nouă impărţire administrativă a ţării nu credem că trebuie să ne străduim a afla. E vorba, cum s-a mai intămplat şi in alte ocazii din anii săi de mandat, de o părere ivită in timp ce privea pe fereastra maşinii care-l ducea, cu SPP-işti cu tot, spre locul discursului, sau, de cele mai multe ori, ivită in timp ce-şi potrivea microfonul.
Spunem aceasta, deoarece teza noii impărţiri administrative n-a beneficiat din partea preşedintelui de o prezentare coerentă, argumentată, singura dovadă ce ne-ar fi arătat că e vorba de un proiect şi nu de o vorbă aruncată in vănt.
Primul drept pe care Traian Băsescu s-a zbătut să şi-l dobăndească după aşezarea la Cotroceni a fost cel de a spune ce-i trece prin cap in apariţiile in faţa naţiunii. Din acest punct de vedere, cei doi ani de mandat alcătuiesc un munte de vorbe care, oricăt s-ar sforţa, nu poate da naştere nici măcar unui şoricel.
Fericit că, spre deosebire de vremea cănd se afla in Opoziţie, tot ce spune acum e preluat şi comentat de presă, Traian Băsescu işi dă cu părerea in toate domeniile: de la lovitura de colţ la fotbal pănă la cultivarea verzei timpurii, la legumicultură.
Sub acest semn, la Şcoala de vară pentru tineret, domnia sa a lăsat baltă prezentul brusc şi dat o raită in istoria patriei.
Pipăind pe un teren pentru care n-are nici măcar alfabetizarea necesară, domnia sa a ajuns intr-un anume moment la impărţirea administrativă a ţării din 1968.
Decizie căreia şeful statului, la bază marinar şi nu istoric, i-a dat următoarea explicaţie: "ţara a fost organizată in unităţi administrative numite judeţe, unităţi mici care să permită acest control al partidului şi al instrumentelor sale, fie că era vorba de zona economiei, fie că era vorba de supravegherea populaţiei". De unde a scos Traian Băsescu explicaţia acestui moment complex din istoria ţării? Din cărţi? In nici un caz.
Cărţile spun clar că reorganizarea administrativă a ţării, stabilită prin Legea nr. 1 pentru modificarea Constituţiei RSR din 1965, Lege adoptată de Marea Adunare Naţională la 16 februarie 1968, se inscrie in ceea ce s-ar putea numi perioada de liberalizare a socialismului de către Ceauşescu.
Renunţarea la regiuni şi raioane (analfabetismul prezidenţial se vede şi din faptul că raioanele erau, totuşi, unităţi mult mai mici decăt judeţele, şi cu toate acestea, Ceauşescu nu le-a păstrat) s-a vrut o despărţire categorică de modelul sovietic impus Romăniei in anii stalinismului triumfător. Nu intămplător, se revenea nu numai la impărţirea administrativă interbelică, pe judeţe, dar şi la denumirile tradiţionale romăneşti. Sfaturile populare deveneau Consilii populare, preşedinţii Consiliilor populare deveneau primari.
Impărţirea pe judeţe a avut nu numai un scop politic, dar şi unul economic. Devenind centre de judeţ, o seamă de orăşele uitate de Dumnezeu s-au putut dezvolta, cum s-au putut dezvolta şi zone pe care impărţirea in regiuni le dezavantajase.
Argumentul că, prin renunţarea la regiuni şi infiinţarea judeţelor, Securitatea putea supraveghea mai bine populaţia face parte din acele explicaţii date unui fenomen complex de un croitor care s-a apucat de Ontologie.
La fel de bine s-ar putea explica, in virtutea teoriilor lui Traian Băsescu, şi industrializarea socialistă. Construind combinate, fabrici in Bucureşti, Ceauşescu voia să-i aducă pe romăni căt mai aproape de sediul Securităţii. Astfel, securiştii nu mai erau obligaţi nici să iasă din birouri pentru a supraveghea populaţia. Ajungea să se uite pe fereastră! Intoarceţi-vă, domnule preşedinte, in prezent. Nu mai rătăciţi prin istorie!
S-ar putea să rămăneţi acolo. Definitiv!
Citește pe Antena3.ro
