x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Traian şi Romulus

Traian şi Romulus

de Marian Nazat    |    09 Noi 2007   •   00:00
Traian şi Romulus

Debusolaţi şi disperaţi, romănii, dimpreună cu naţionalităţile conlocuitoare, au ales băjenia. Ce să mai caute intr-o ţară a hoţiei oficializate, denunţate de insuşi conducătorul suprem? Justiţia e "ghidonată" de un "mafiot", media e controlată de "oligarhi", "baronii" işi fac de cap pretutindeni, politica e doar un apendice al cercurilor de interese ilicite etc., ce mai stat! Nebun să fii ca să rămăi in Romănia! Neobişnuit să respecte legea, rănduielile civice şi civile, romănaşul imigrant işi continuă şi dincolo de plaiul natal fărădelegile.


Aici, Traian nu e impăratul roman, ci preşedintele nostru. Un preşedinte despre care mă găndisem să scriu laudativ. Il văzusem intre pesediştii introlocaţi să-şi lanseze la apa electorală eurocandidaţii şi-am exclamat plin de incăntare golănească: "ăsta da preşedinte! Joacă tare şi are sănge in instalaţie!" Gestul său de a se duce in tabăra inamică merita comentat ca atare. Atacat pentru terfelirea Constituţiei, din motive de relaţii nepotrivite şi cam prea intime cu pediştii, dl Băsescu a coborăt Dealu’ şi a cotit-o spre Pavilionul Expoziţional. Acolo unde alde Geoană işi expuneau oferta de toamnă pentru europarlamentare. "Să mai spună cineva că nu sunt imparţial!", şi-a zis musafirul poftit intempestiv, aşezat chiar in centrul tabloului de familie trandafirie. O familie ce dă semne să-şi reconsidere sentimentele, după modelul verilor Becali, proaspăt impăcaţi. Oaspetele de seamă a stat cuminte pe scaun, inconjurat de ciurda vanghelică, şi a privit cu vizibilă incordare genuflexiunile programatice ale formaţiunii dirijate de Mircea cel Nehotărăt. Invitat la microfon, şeful statului şi-a amintit cu premeditare că locanta pute incă a praf de mină (sau cozmic, e acelaşi lucru), ceea ce a stărnit mănia previzibilă a "şoşonarilor". A vorbit şi despre insuficienta reformare a partidului vrăjmaş, in mărăielile asistenţei, dar şi despre referendumul cu sifon, comandat la mişto, ca să ştie norodul cine-i jupănul. O demonstraţie de forţă intr-o ţară a lipsei de curaj şi-a capetelor plecate, chiar in deschiderea sezonului de toamnă la plebisciturile promise. Dacă se oprea la atăt era perfect, dar sturlubatic cum ii e firea şi revitalizat brusc de prezenta campanie electorală, a trecut şi pe la B1 TV. Pe drum, găsise inchisă poarta "politrucului" Sassu, aşa că s-a oprit pe Calea Victoriei, in studioul ce-l aştepta cu netăgăduită adoraţie. Gădilat pe la subsuori de "masorul" Radu Moraru, preşedintele a aruncat cu "vitrion" in ochii naţiei. Fără să-i pese vreun pic de amărăta asta de Romănica, s-a prins s-o ponegrească mai abitir ca xenofobii macaronari. Cică ministrul Justiţiei (oricum o glumă proastă a actualei guvernări !) e "un tănăr mafiot obraznic", ăla de la transporturi un "lacheu" penibil, "dinozaurul" Iliescu un demon al democraţiei de tranziţie şi căte şi mai căte. Din gura primului om in stat vorbele au ţăşnit ca flăcările de napalm, părjolind totul in jur. Dinspre Preşedinţie ni se transmite apocaliptic că ţara a incăput pe măna unui guvern inţesat de spioni, lachei şi mafioţi, caltaboşii ei de ţărişoară! Şi ne plăngem că suntem dezrespectaţi in străinătate!


O parte din luările sale de poziţie sunt la fel de nocive ca şi fapta nesăbuită a rromului Romulus. Aici, Romulus nu-i fratele lui Remus, ci al lui Traian. Preşedintele, nu impăratul. Un frate pe care, deunăzi, Traian l-a decorat fastuos la Palat, rromanes şi şucar. Amăndoi au supt aceeaşi ţăţă latină şi, cănd au crescut, s-au năpustit asupra lupoaicei care ii alăptase. Acum au şi violat-o (la figurat, desigur), iar răul produs de cei doi este imens. Cel mai adesea, discursul prezidenţial e presărat cu acuze de-o gravitate descurajantă şi paralizantă. Cum ar fi, de pildă, aceea că hoţii şi corupţii s-au aciuat in structurile guvernamentale, transformănd instituţiie statului in adevărate clanuri mafiote. Dar, "mafioţii" ăştia deconspiraţi de la Cotroceni ne reprezintă afară, negociază pentru noi tratate şi protocoale bilaterale ori multilaterale. Debusolaţi şi disperaţi, romănii, dimpreună cu naţionalităţile conlocuitoare, au ales băjenia. Ce să mai caute intr-o ţară a hoţiei oficializate, denunţate de insuşi conducătorul suprem? Justiţia e "ghidonată" de un "mafiot", media e controlată de "oligarhi", "baronii" işi fac de cap pretutindeni, politica e doar un apendice al cercurilor de interese ilicite etc., ce mai stat! Nebun să fii ca să rămăi in Romănia! Neobişnuit să respecte legea, rănduielile civice şi civile, romănaşul imigrant işi continuă şi dincolo de plaiul natal fărădelegile. Minte, inşală, fură, violează şi ucide, ca orice dezrădăcinat, rupt de ţară şi de credinţă. In statul romăn şi-a pierdut increderea, sătul de gălceava sterilă a precupeţelor cu pretenţii de inalţi demnitari. Un stat care nu-ţi oferă protecţie şi siguranţă nu se cheamă nicicum stat. E o improvizaţie oţioasă şi indoielnică, o şandrama zgălţăită din temelii de inconştienţa lui Traian şi Romulus, fraţi intru ingroparea demnităţii naţionale.



×
Subiecte în articol: editorial