Este vorba despre mega-partidul
pe care presedintele Basescu intentioneaza sa-l creeze anul
acesta si in care
si-a propus sa adune cele mai pestrite grupari din politica autohtona, de la reprezentanti
ai puterii care s-au razvratit impotriva
guvernului si pana la partide neparlamentare.
Cu tot caracterul lor de senzatie, stirile politice pe care le-am vazut saptamana trecuta in presa cu privire la o serie de negocieri intre lideri politici, care la prima vedere n-ar avea nimic de impartit, nu mi s-au parut deloc ciudate si nici n-au reusit sa ma surprinda.
Nu m-a surprins nici faptul ca despre Lia Olguta Vasilescu, lider aflat de multa vreme in preajma lui Vadim Tudor, se vorbeste ca ar negocia cu unul si cu altul, iar Gigi Becali chiar i-a oferit in mod public functia de vicepresedinte la PNG; si nu
m-a surprins nici demisionarea la Cluj a unei intregi organizatii PRM, cunoscuta ca fiind fidela aceluiasi Vadim Tudor, si nici negocierile duse de demisionari cu Partidul Democrat nu au fost greu de anticipat.
Se vede de la o posta ca in scurt timp vom fi cu totii martorii unei noi miscari tectonice pe scena politica romaneasca. Din fericire pentru noi si din nefericire pentru cei care o planuiesc, miscarea nu va fi urmata de nici un "tsunami" spectaculos.
Este vorba despre megapartidul pe care presedintele Basescu intentioneaza sa-l creeze anul acesta si in care
si-a propus sa adune cele mai pestrite grupari din politica autohtona, de la reprezentanti ai puterii care s-au razvratit impotriva guvernului si pana la partide neparlamentare. Intregul spectru politic va fi reprezentat in acest partid, chiar nici un segment nu va fi omis! Nu conteaza orientarea politica, conteaza sa fii parlamentar si sa accepti conditiile impuse de Traian Basescu, pentru ca presedintele are nevoie de o majoritate parlamentara care sa-i sustina pana in 2008 propriile grupuri de interese.
Sa nu va inchipuiti ca primul om al tarii e asa de mare strateg sau ca la chemarea lui nemultumitii de politica dusa de Corneliu Vadim Tudor si sustinatorii lui Theodor Stolojan din PNL se vor alatura democratilor si oamenilor lui Gigi Becali. Cei care se ocupa de toate acestea sunt baietii din serviciile secrete, care, potrivit obiceiului lor de dupa â89, se amesteca mai tot timpul in politica. Ei sunt cei care isi vor aduna ostile de oameni santajabili, plasati in toate partidele politice si ii vor pune la dispozitia presedintelui, pentru ca acesta sa fie linistit si sa-i lase si pe ei in pace.
Si acest
proiect al unei grupari politice care sa-l sustina pe Traian Basescu nici macar nu este unul original sau unul de ultima ora. E adevarat ca atunci cand s-a vorbit prima data despre el se urmarea altceva si in spatele lui nu se gaseau diverse persoane din serviciile secrete. Dupa modelul francez al UMP-ului lui Jaques Chirac, Cozmin Gusa i-a propus presedintelui in decembrie 2004 sa creeze o asemenea miscare, care sa permita luarea tuturor masurilor necesare pentru ca Romania sa fie o tara pregatita pentru integrarea in UE si capabila sa-si dezvolte toate sectoarele economice tinute in loc de interesele obscure ale celor care au condus tara pana in acel moment. Uniunea propusa de Cozmin Gusa nu ar fi fost nici o uniune a nemultumitilor si nici una a oportunistilor. Ar fi fost uniunea acelor romani care intelegeau sa puna binele Romaniei in fata binelui personal.
Poate neintelegand diferenta dintre binele personal si binele Romaniei, Traian Basescu a renuntat
atunci repede la proiect, si iata ca l-a reluat intr-o varianta "de manea" si intr-un moment in care vrea sa-l foloseasca pentru a scapa de Tariceanu si de gruparea Patriciu din PNL. Si pentru ca s-au facut tot felul de evaluari, speculatii si incercari de creare a unui pol popular afiliat la PPE, Basescu si-a propus sa impuste doi iepuri dintr-o lovitura, iar aceasta miscare pe care o infiinteaza sa fie una populara. De altfel, e deja de notorietate faptul ca numai dorinta lui de-a face din PD un partid de dreapta, popular, i-a facut pe democrati si pe presedintele lor sa treaca prin cele mai penibile momente prin care ar putea trece niste oameni politici, schimbandu-si orientarea politica de la o luna la alta, facand partidele politice europene sa-i catalogheze drept inconsecventi, iar pe popularii europeni sa-i mai tina la usa inca vreo catva timp, ca sa fie siguri ca nu-i vor pierde in favoarea liberalilor sau a verzilor.
Toti presedintii pe care i-a avut Romania dupa â89 si-au dorit sa aiba un partid mare la dispozitie, care sa le permita sa-si puna in aplicare planurile personale, in loc sa vada de problemele romanilor. Intr-un fel sau altul, fiecare si-ar fi dorit sa dispuna macar de-o parte din beneficiile pe care le oferea existenta unui singur partid si suprapunerea pana la confundare a structurilor lui cu structurile statului.
Pe la jumatatea anului 2002, atunci cand Partidul Democrat trecea prin cea mai grea perioada de opozitie, cand primarii ii treceau unul cate unul sau doi cate doi la PSD, iar majoritatea liderilor nationali preferau sa se ascunda si sa-si vada de afacerile personale, Traian Basescu isi certa colegii, spunand ca
PD-ul este "bolnav de lene si oportunism". De aceasta data el este cel care-si propune sa-i adune intr-o singura formatiune pe toti oportunistii. Ramane de vazut ce se va intampla cu acest partid, pentru ca romanii nu iubesc oportunistii.